Pe 15 aprilie Teatrul de Comedie găzduiește premiera unei piese cu totul speciale. Vorbim despre spectacolul „Romeo și Julieta”, o adaptare contemporană a operei lui William Shakespeare.
Pentru că am aflat că o astfel de adaptare se regăsește foarte rar în repertoriile teatrelor din București, am vrut să aflăm mai multe despre spectacol.
Am aflat ce înseamnă să joci un rol shakespearian complex de la unul dintre actorii din piesă, Andrei Merchea, și am descoperit cum se construiește un astfel de spectacol de la regizoarea lui, Teodora Câmpineanu.
Andrei, dă-ne câteva detalii despre piesa
Piesa „Romeo și Julieta” poartă semnătura regizoarei Teodora Câmpineanu, iar câteva nume din distribuția spectacolului ar fi Răzvan Amitroaei (Romeo), Raphaela Lei (Julieta), Bogdan Costea (Mercuțio).
Un element special al piesei este muzica. Ea a fost compusă de Michi, din trupa Șuie Paparude, cu fragmente din Monteverdi, Bach, Biosphere
Ce rol joci tu în piesă?
Eu joc rolul fratelui Lorenzo.
Cât de dificil este rolul, cât de mult de-a provocat ca actor?
E un rol complex. Cu ajutorul regizoarei am încercat să îl aduc cât am putut eu de mult la mine, pentru că era dificil ca un om de 26 de ani să se poată raporta la experiențele de viață ale unui călugăr în vârstă.
Chiar și așa a fost dificil, pentru că acest om care a făcut un pact între el și Dumnezeu să aducă pace între familiile măcinate de o „ură veche” ce a „izbucnit din nou”, crede că forțând destinul și cununându-I pe cei doi îndrăgostiți va stinge pe veci conflictul.
În final realizează că toate nenorocirile se petrec din cauza lui pentru că a ignorat voința unor puteri divine mult mai înalte.
Ca actor această situație de a merge până la un punct cu maximă credințăcă faci bine , pentru că apoi, câteva ore mai târziu, să vezi cum totul se întoarce împotrivă deciziei luate de tine e ca și cum ai cădea de foarte sus.
Singurul bine major pe care ai crezut că-l faci duce spre moarte. E o mare provocare să reușești să poți juca această schimbare bruscă de situație.
Ai jucat și in filme. Plănuiești să te axezi pe cinematografie sau pe teatru?
Chiar în urmă cu o lună și jumătate a avut loc premiera filmului “Legenda Sburătorului” a regizorului Ovidiu Georgescu unde am avut un rol de mică întindere. În meseria mea de actor plănuiesc să ma axez pe ce mi se dă.
Cânți în trupa de cover-uri Shuffle. Cum te împarți între actorie și cântat?
E o mare împlinire și un capitol pe care l-am lasat suspendat mulți ani de zile. În liceu și în școala generală cântam pe la tot felul de evenimente cu mare drag. Când am ajuns în București la actorie, timpul a devenit din ce în ce mai puțin și uite așa tot spunând că va veni o zi când când mă voi reapuca de cântat au trecut vreo 6 ani si un pic.
Într-o zi mi-a venit să întreb o prietene veche din liceu cum o mai duce. Ne-am revăzut cu multă bucurie după mult timp, iar, ulterior, ea mi-a spus ca vrea să înființeze o trupă.
E un set de călătorii programate viața asta. Reușesc să mă țin și de cântat.Colegii mei din Shuffle sunt foarte generoși și-mi tolereaza programul meu de la teatru și sunt recunoscător pentru asta. Cu ajutorul lor am reușit să preiau niște cunoștințe de ritm pe care să le pot aplica și în teatru. Sper că și eu am adus din meseria mea de actor o parte de comunicare ce ne poate apropia de public.
Teodora, cât de greu a fost să puneți în scenă o astfel de piesă? Ce dificultăți ați întâmpinat?
Ca regizor, nu știi niciodată de la început de ce alegi să montezi un text. Motivele sunt adânc îngropate în tine și le afli mai târziu, în timpul repetițiilor, sau chiar în seara primului spectacol, atunci când îți vezi „copilul”.
Însă este, în mod sigur, un fel de exorcizare. O nevoie uriașă de a striga un adevăr, o nevoie care pune stăpânire pe întreaga ta ființă și îți dă forță să depășești toate provocările ce vin spre tine.
Când am adunat distribuția, încă de la prima repetiție, le-am spus actorilor: acesta nu va fi un spectacol despre iubire și atât. Ci un spectacol despre moarte. Despre faptul că trebuie să ne aducem aminte cu toții că doar prin iubire ne izbăvim, iar mesajul nostru către cel din sală va fi: „Și tu vei muri într-o zi! Fă ca viața ta să conteze!”.
În prima parte spectatorul este luat de mână, ademenit, distrat, iar apoi condus către adevărul din el însuși.
Ce ar trebui să aștepte spectatorii de la piesa pe care ați regizat-o?
„Romeo și Julieta” este una dintre cele mai jucate piese din lume și totuși se regăsește foarte rar în repertoriile teatrelor din București, România.
Mai precis o dată la 10 – 20 ani. Eu însămi am jucat rolul Julietei acum 19 ani, în regia Beatricei Rancea, la Teatrul Național, înainte să dau la regie.
De atunci, această minunată piesă a mai fost montată doar o singură dată, dacă nu mă înșel, în București. Un proiect ca al nostru, în regim independent, e cu atât mai dificil de realizat, din multe motive – buget restrâns , distribuție numeroasă și toate celelalte probleme pe care ți le pune materializarea unei producții de asemenea anvergură. Dar este un spectacol – sărbătoare pentru noi, echipa Clan’Destin, un spectacol de emoție, pe un text fabulos, care iată, este rostit din nou pe o scenă din București după atâția ani, într-o distribuție tânără și curajoasă.
Muzica lui Michi de la Șuie Paparude, ce conține fragmente din piese emblematice deja pentru tineri, cât și bucăți compuse special pentru unele scene, devine un personaj puternic, iar light designul lui Sorin Vintilă aduce ceva magic.
Este rândul spectatorului din 2014 să vină la întâlnirea cu el însuși. Dacă treceți pe lângă Teatrul de Comedie și vedeți covorul roșu la intrare și făcliile aprinse, intrați. Se joacă Shakespeare – „Romeo și Julieta”.
Biletele pentru piesa „Romeo și Julieta” pot fi achiziționate de la casa de bilete a Teatrului de Comedie sau online. Prețul unui bilet este de 33 de lei.
