Articol de: Rodica Nicolae, Redactor-şef
Pentru că traversăm o perioadă delicată, plină de constrângeri şi îngrijorări, ne aflăm în situaţia în care nici o resursă, de orice fel ar fi ea, nu poate rămâne neglijată. Aşa am ajuns să aducem în discuţie umorul, ca izvor inedit şi insuficient exploatat de energie pozitivă şi încredere.
Părerile sunt unanime. Psihologii îl preaslăvesc şi îl recomandă în orice terapie, iar managerii, deopotrivă, îi recunosc cu vârf şi îndesat virtuţile. Umorul deschide canale de comunicare, construieşte relaţii, consolidează echipe, putând figura chiar şi printre valorile culturii organizaţionale. Sunt companii, prin Occident, ce e drept, care ridică simțul umorului la rang de criteriu eliminatoriu în procesul de angajare.
Negocierea şi vânzările îi valorifică şi ele din plin capacitatea de a netezi asperităţile care apar între participanţii la discuţii, ca să nu mai amintesc de importanţa sa în aproape mereu tensionata dispută şef-angajat.
De asemenea, mediile de lucru cu un dezvoltat simţ al umorului, unde ironiile şi glumele sunt chiar încurajate, se bucură de un grad sporit de creativitate.
Singura rezervă în utilizarea lui ar fi excesul sau deraierile posibile de la bunul-simţ. Dar şi reglajele fine legate de aceste aspecte pot fi făcute doar prin exerciţiu şi multă practică…
Pe acest subiect, citiţi consideraţiile câtorva manageri: Umorul ar trebui înscris în ADN-ul românesc, Umorul în afaceri – de la o stare bună la bunăstare, Râsul este foarte sănătos şi productiv
(Foto: Guillermo Alonso, www.flickr.com)
