Afacerile pe banii partenerilor și clienților, noua modă în economia românească

Afacerile pe banii partenerilor si clientilor, noua moda in economia romaneasca

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. Potrivit unui studiu realizat de către KeysFin și remis Manager Express, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld. lei).

Potrivit studiului, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Afacerile pe banii partenerilor si clientilor, noua moda in economia romaneasca

Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei).

„Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Afacerile pe banii partenerilor si clientilor, noua moda in economia romaneasca

Studiul KeysFin arată, astfel, că perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.

Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

„Pe fondul creşterii economice semnificative din ultimii ani, dinamica plăţilor s-a îmbunătăţit, însă prea puţin pentru a conta cu adevărat în relaţiile comerciale. În timp ce în România, furnizorii restanţi reprezintă 45%, la nivel european media este de 40,3%. Din punct de vedere sectorial, singura ramură economică în care disciplina la plată s-a îmbunătăţit în ultimii ani a fost industria (-2,6%), în timp ce la polul opus se află construcţiile şi imobiliarele (+5%) şi agricultura (+3,1%)”, spun experţii.

Creditul comercial, modă în economie

Cum a creditul comercial să reprezinte principala modalitate de finanţare în economia românească?

Experţii KeysFin pun această schimbare pe seama faptului că acest tip de credit este nepurtător de dobândă și permite companiilor să deruleze afaceri fără să înregistreze costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. „Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta. Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, mai spun aceștia.

În același context, experții afirmă că nici finanţările bancare nu sunt o alternativă la creditul comercial, având în vedere că „economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare.” Specialiștii mai spun că finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial.

Potrivit studiului KeysFin, creditarea reprezintă doar 9% din pasivele companiilor. Dintre cele peste 608.000 de firme active din economia românească, doar 68.000 aveau un credit bancar la sfârşitul anului trecut (11,2%).

„Potenţialul de creditare, mai ales în sectorul IMM, este unul semnificativ. Sunt peste 12.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care pot fi considerate performante din punct de vedere economic. Din punct de vedere al sectorului de activitate, cel mai bun potenţial îl reprezintă firmele din industrie (27,8%), comerţ (25,5%) şi servicii şi utilităţi (20,4%)”, arată cifrele din studiu.

Creditarea corporate întârzie însă să se materializeze pentru că cele mai multe firme caută soluţii alternative, mai ieftine şi fără condiţionalităţile stricte impuse de bănci.

„Vestea bună este că rata creditelor neperformante pentru companii a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 26,2% la 19,3% în decembrie 2016, iar sentimentul de încredere de ambele părţi, bănci şi firme, începe să se consolideze. Relevant este că IMM-urile au marcat cea mai importantă scădere, de 12 pp în cazul microîntreprinderilor şi de 8 pp în cazul întreprinderilor mici”, spun analiştii.

Pe ansamblul economiei, rata creditelor neperformante a scăzut la 9,8% în acest an, nivel încă peste media europeană de 5,4%.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

(Foto: Olu Eletu, www.unsplash.com)