Cum gestionăm conflictul: despre procese, neuroștiință și empatie

Fara empatie si asertivitate, conflictul nu se rezolva

Cele mai recente cercetări în neuroștiință arată faptul că oamenii sunt, literalmente, concepuți pentru a se conecta unii cu alții, iar acest lucru se traduce în ceea ce se numește ”neuron-oglindă”. Neuronii-oglindă ne ajută să imităm sau, dacă vreți, să ”oglindim” comportamentul celui din fața noastră, ca și cum noi am face acțiunea în cauză. Acești neuroni care încă se studiază ne ajută, așadar, să dezvoltăm noi abilități, dar mai ales să ne dezvoltăm empatia.

Ce ne învață acești neuroni, atunci când vine vorba despre ceilalți și mai ales când ne referim la echipe sau manageri?

Foarte simplu, în esență: oamenii au tendința de a-și copia liderii, întrucât acești neuroni sunt mereu activi. Comportamentul unui lider și capacitatea sa de a oferi un model demn de urmat capătă astfel noi dimensiuni într-o echipă, tocmai pentru că neuroștiințele subliniază gradul ridicat de responsabilitate pe care liderul trebuie să și-l asume. În fond, echipa se transformă ”după chipul și asemănarea sa”.

De aceea, empatia joacă un rol la fel de important în mediul organizațional. În cuvintele profesorului Marco Iacoboni, ”neuronii-oglindă ne ajută să fim empatici și fundamental conectați la ceilalți”, iar empatia ne ajută să ne înțelegem, cu adevărat, echipele, șefii, colegii, clienții etc. Mai ales în cazul unui conflict.

Etapele unui conflict și importanța compasiunii

În modelul psihologic Leading out of Drama, cercetătorii punctează înțelegerea empatiei ca instrument. Cu alte cuvinte, folosim asertivitatea plină de compasiune (compassionate accountability) pentru a comunica, a spune ce ne deranjează, care ne sunt limitele, dar și pentru a înțelege limitele celuilalt și ”povestea” pe care și-o spune despre situație, în special în cazul în care se ajunge la conflict.

De același autor: 5 modalități de a repara o echipă disfuncțională