Care este cel mai des motiv invocat pentru ședințele de brainstorming? ”Avem nevoie de soluții pentru….”. Cand vine vorba de soluții suntem extrem de creativi și de structurați în același timp, dar oare ședințele de brainstorming nu ar fi mai utile pentru a rezolva și alte aspecte? Cum ar fi definirea foarte exactă a problemei și a cauzelor sale.
Imaginați-vă următoarea situație: un client din domeniul bancar vrea să crească nivelul de satisfacție al clienților și să engagementul cu ajutorul unei aplicații mobile. Cum procedăm? Trecem direct la construit aplicația? Facem o ședință de brainstorming despre culori, structură, acțiuni, strategie de marketing? Răspunsul este nu, încă nu. Prima etapă ar trebui să fie cea de identificare a problemlor clientului în raport cu utilizatorii serviciilor sale. De exemplu, sunt ATM-urile principalul punct de contact dintre bancă și client, care sunt plângerile legate de departamentul de client service, care este strategia de marketing digital la momentul actual etc.
În general, problemele unei companii sunt tratate superficial, toată lumea are impresia că s-au luat la cunoștință, dar nimeni nu se ntreabă cât de înțelese sunt de cei care ulterior trebuie să găsească soluții pentru ele? În același timp, clienții sunt primii care descoperă problemele, însă ei nu sunt cei care trebuie să vină și cu rezolvări, scrie 99u.
Într-o lume în continuă schimbare avem tendința de a-i recompensa pe cei care se grăbesc în a oferi soluții rapide și eficiente. Dar aceste soluții sunt la fel ca atunci când îți este foame și alegi să mănânci la cel mai apropiat restaurant, nu neapărat la cel mai bun.
În loc să ne oprim și să analizăm problema cu adevărat, avem tendința de a ne arunca la moduri de rezolvare, blocând astfel posibilitățile de a ne crește orizontul creativ și de a elimina cu adevărat un pericol care poate reapărea în timp.
Psihologii Jacob W. Getzels și Mihaly Csikszentmihalyi, care au studiat domeniul creativității timp de 40 de ani, au descoperit că oamenii care excelează în carierele lor au abilitatea de a înțelege și formula corect problemele pentru a putea crea apoi soluții eficiente.
Primul pas – analizarea problemelor
Atunci când ne confruntăm cu o problemă trebuie să facem un pas în spate pentru a putea vedea imaginea de ansamblu pe care urmează să o dezamorsăm în componente separate, prin care să putem explora întregul ecosistem al situației – de la aspectele negative la golurile de informații și la anomaliile cauzelor acesteia.
Câteva moduri de a face asta implică să te întrebi dacă ai reușit:
- să abordezi cu scepticism toate perspectivele din care poți privi problema.
- să înțelegi nevoile publicului la nivel de detaliu
- să înțelegi contextul general în care se manifestă problema
- să înțelegi cu percep cei din jurul tău problema
- să știi care au fost soluțiile inițiale ale problemei, ce au aplicat alții în cazuri similare
- să fi sceptic cu privire la propriile tale întrebări
De exemplu, înainte de a începe lucrul la Instagram, fondatorii acestei aplicații s-au adunat în jurul unei mere și au listat toate problemele pe care aplicațiile de fotografii pentru telefonul mobil le aveau la acel moment.
