Câteva lecţii de viaţă şi antreprenoriat de la Lupul de pe Wall Street

Câteva lecţii de viaţă şi antreprenoriat de la Lupul de pe Wall Street

Filmul regizat de Martin Scorsese este inspirat de povestea reală a lui Jordan Belfort, un broker care a fondat o companie de brokeraj şi s-a îmbogăţit prin speculaţii cu acţiuni şi prin înşelarea unui număr mare de clienţi. El a ajuns sus prin încălcarea regulilor, iar căderea i-a fost la fel de fulgerătoare ca şi ascensiunea, arătând că succesul obţinut prin mijloace murdare nu durează.

Paradoxal, astăzi, Jordan Belfort câştigă bani şi este faimos tocmai ca urmare a nelegiuirilor sale. Retras din brokeraj şi ieşit din puşcărie, este din nou antreprenor. Şi-a fondat o firmă nouă şi câştigă mai ales din vânzările către casele de producţie a cărţii despre viaţa lui şi a poveştii sale. Mai mult, este solicitat ca speaker motivaţional la diverse evenimente unde vorbeşte despre mentalitatea de învingător şi despre tehnici de îmbogăţire.

Dincolo de asta, el a plătit doar 11,6 milioane de dolari din amenda de 110 milioane de dolari dată de stat, pentru a despăgubi victimele schemelor sale bursiere oneroase. În total, prin firma sa – Stratton Oakmont – a furat peste 200 milioane de dolari de la peste 1.500 de investitori individuali.

Mărirea şi decăderea unui antreprenor

După ce a lucrat în mai multe firme de brokeraj şi a învăţat cât a putut de mult despre acţiuni şi bursă, Belfort şi-a fondat propria companie – Stratton Oakmont -, care a atacat Wall Street-ul prin cumpărări masive de active şi proprietăţi, bunuri de lux şi acţiuni.

Cultura companiei era însă bazată pe un management nepotist, el plasându-şi rudele şi prietenii în poziţiile de decizie, pe practici de afaceri dubioase şi pe angajaţi care executau toate dorinţele patronului. Scopul final era câştigarea de cât mai mulţi bani, într-un timp cât mai scurt. Motto-ul în companie era „Nu închideţi telefonul până când clientul nu cumpără sau moare”, aminteşte site-ul Celebrity Networth.

Oakmont a perfecţionat o schemă de „pump and dump” prin care făcea presiuni puternice asupra clienţilor săi să cumpere un număr cât mai mare de un anumit gen de acţiuni, cât de repede posibil. Creşterea bruscă şi artificială a cererii arunca în aer preţul acestor acţiuni pe care compania lui Belfort le vindea imediat. Drept urmare, valoarea acestora se prăbuşea şi investitorii eraufalimentaţi.

Dar încălcarea regulilor, care l-a făcut bogat, a fost factorul care a adus şi prăbuşirea lui Belfort şi a firmei sale. Chiar dacă şi-a deschis conturi în off-shore şi a trimis prieteni şi membri ai familiei cu lichidităţi în Elveţia, el a fost cercetat pentru spălare de bani şi alte fraude şi a ajuns mai întâi la un centru de recuperare pentru drogaţi şi apoi la închisoare.

În spatele gratiilor, Jordan a început să-şi scrie memoriile cu titlul “The Wolf of Wall Street”. Acestea au avut un mare succes. În mod paradoxal, escrocul care păcălea atâţia investitori este acum invitat de companii importante să vorbească în calitate de speaker motivaţional despre cum să te îmbogăţeşti legal. Şi noua lui companie dedicată trainingului în vânzări se cheamă, cumva ironic, Straight Line (linia dreaptă). Lupul de pe Wall Street susţine acum că s-a îmblânzit şi face bani din povestea înşelătoriilor, greşelilor şi îmbogăţirii sale.

Ca orice antreprenor înnăscut, nu poate să iasă din lumea afacerilor, iar după ce a ajuns în punctul cel mai de jos a luat-o de la capăt, sesizând o nouă oportunitate: transformarea declinului său în produse vandabile – filme, cărţi, discursuri. Belfort a câştigat două milioane de dolari din vânzările cărţii sale de memorii şi din exploatarea ei pentru film, potrivit New York magazine, şi câte 30.000 de dolari pe discurs, potrivit Bloomberg Businessweek profile.

Revenind la film, Joe Weisenthal scrie într-un articol pentru Business Insider că acesta nu este amoral pentru că nu pune accent pe victimele Lupului de pe Wall Street, ci pe abilitatea lui de a-i înşela. “Mesajul filmului este că visul american nu este legat de intrarea în clasa mijlocie şi de trimiterea copiilor la colegiu, ci de dorinţa de a te îmbogăţi indecent de mult. Dar instituţiile care permit îmbogăţirea (Wall Street, bănci) nu sunt deschise oamenilor cu un background întunecat şi fără bune conexiuni. Prin urmare, oamenii obişnuiţi fără resurse – conexiuni, educaţie etc. nu pot atinge visul american decât încălcând legea”, explică el.

La rândul ei, Teresa Novellino, jurnalistă specializată în business, notează în publicaţia Upstart Business Journal, trei lecţii ce pot fi învăţate din parcursul antreprenorial al lui Belfort:

1. Ascultă de oamenii înţelepţi: Ideea de a scrie o carte despre viaţa sa i-a fost dată de Tommy Chang, un actor de comedie, hipiot, întemniţat pentru că vindea pipe de fumat cannabis şi marihuana pe Internet.

2. Învaţă să-ţi vinzi povestea: Dan Alonso, fost procuror federal care s-a ocupat de cazul Belfort, a fost atât de impresionat de capacităţile oratorice ale acestuia, încât, după ce Jordan a ieşit din închisoare, l-a invitat în biroul procuraturii districtului Manhattan pentru a ţine un speech procurorilor.

3. Gândeşte motivaţional: Ca speaker motivaţional, Belfort îi învaţă pe oameni cum să se îmbogăţească. Site-ul Addicted2Success.com, un blog dedicat interviurilor cu antreprenori, a compilat câteva citate din discursurile motivaţionale ale lui Belfort. “Cred în imersiunea totală. Dacă vrei să devii bogat, trebuie să-ţi programezi mintea în acest sens. Trebuie să te dezveţi de toate gândurile care te făceau sărac şi să le înlocuieşti cu gânduri noi – de bogaţie”, este unul dintre ele.