Economia românească și-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere. Potrivit unei analize KeysFin, blocajul financiar, instabilitatea politică și accesul tot mai scump la finanțare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcționeze precum o mașină cu frâna de mână trasă.
La prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construiește la foc continuu, însă în aceeași măsură apar și tot mai multe semnale îngrijorătoare. Dincolo de evoluția inflației și acutizarea crizei de pe piața forței de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, față de acceași perioadă din 2017. Un semnal de alarmă vine și din zona insolvențelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvență în prima parte a anului curent, este în creștere.
„Sunt presiuni tot mai mari pe lanțul economic. Creșterea prețurilor și a costurilor de finanțare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan și au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investițional tinde să se tempereze pe fondul înrăutățirii condițiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerț și servicii. După un an 2017 în care mulți indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfințări de firme (136.699 față de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 față de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creșterii economiei subterane și mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală” – KeysFin.
Evoluția trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor.
„Deși salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură și mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanțare – ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilități etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluția afacerilor companiilor” – KeysFin.
Citește și Milenialii transformă achizițiile B2B, de la agricultură la IT
