Victor Dobre, IAA: Publicitatea nu recomandă şi nu vinde ceva. Ea informează

Victor Dobre, IAA: Publicitatea nu recomandă şi nu vinde ceva. Ea informează

A contribuit recent la blocarea legii care interzicea reclama la medicamente pe TV şi radio, însă cel mai mare motiv de mândrie pentru Victor Dobre, şeful International Advertising Association România şi unul dintre cei mai influenți oameni din industria locală de publicitate, rămâne şcoala IAA.

Victor Dobre este Directorul Executiv al IAA România din 2006. Anterior, Dobre a condus agenţia de publicitate Scala JWT, din funcţia de Managing Director, începând cu anul 1999.

IAA este organizaţie tripartitã, un parteneriat strategic unic, care apără interesele comune ale tuturor disciplinelor din zona comunicării de marketing – de la clienţi şi agenţii de publicitate, până la mass media. Asociaţia cuprinde toate disciplinele implicate în construirea unei mărci şi are o organizare globală, cu baze în 96 de ţări. Rolul IAA este să promoveze în România standardele internaţionale recunoscute în domeniul publicităţii.

Ce estimări aveți cu privire la evoluția pieței de publicitate pentru acest an?

Analiştii spun că, şi în 2016, ne-am putea bucura de o creştere, iar eu îi cred. Desigur, asta dacă nu se întâmplă iarăşi ceva neprevăzut, cum a fost OUG 25/2013, care a amplificat mult efectele crizei în care aflam, amânând, practic, punctul de inflexiune.

Undeva între 5% și 7% creştere ar fi realist, ca aşteptare. N-aş vrea să intru în amănunte şi să explic ce anume va genera creşterea. Sper să se fi restabilit măcar o parte din încrederea companiilor-client pentru continuarea şi amplificarea investițiilor. Însă şi faptul că trăim un an electoral s-ar putea să conteze.

Care segment considerați că va fi cel mai dinamic (tv, radio, online, outdoor) şi de ce?

În mod clar, mediul digital se va bucura, în continuare, de cea mai mare atenție. Odată cu creşterea investițiilor în online, creşte şi nivelul de înțelegere a fenomenului, inclusiv prin învățarea din greşeli.

E clar că tehnologia şi internetul au schimbat complet modul de gândire şi comportamentul de consum al oamenilor, iar noi trebuie să îmbrățişăm schimbarea şi să ne adaptăm modul în care interacționăm cu consumatorul dorit. Posibilitatea de a targeta cu o asemenea precizie (lucru de neimaginat în urmă cu 10 ani) şi mecanismele de interacțiune directă cu grupul dorit – furnizate de folosirea corectă a „big data” pot face viața oamenilor din marketing şi publicitate mult mai frumoasă şi mai productivă.

Într-adevăr, provocarea momentului constă în înțelegerea şi lucrul cu „big data”. Informațiile există. Important este să fie folosite util şi etic.

Însă, orice instrumente ai avea la îndemână, când conținutul nu e cel mai bun, orice efort devine zadarnic. Pe lângă utilizarea „big data”, crearea de conținut reprezintă cheia de boltă.

În România, penetrarea internetului este mai mare decât penetrarea toaletelor cu apă curentă. Asta se datorează, în mare măsură, calitătii infrastructurii de internet (printre cele mai performante din lume), dar şi competiției din piața de telecomunicații care a dus la democratizarea aparaturii „smart”.

În ceea ce priveşte restul de medii, televiziunea va continua să domine ca bugete (atât net, cât şi procentual din total investiții). Personal, mai sper că, începând cu 2016, şi outdoor-ul să-şi recapete importanța, ca urmare a eforturilor de măsurare şi transparentizare derulate de companiile din acest sector împreună cu asociațiile industriei.

În ceea ce priveşte radioul, sper să se transforme radical atât ca mod de măsurare, cât şi ca formate. Altminteri, unul dintre cele mai ofertante şi mai jucăușe medii de comunicare va continua să dezamăgească.

Cum comentati afirmațiile celor de la Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC), potrivit cărora: “un produs farmaceutic (medicament, supliment alimentar sau dispozitiv) trebuie recomandat de către specialişti şi nu de către firmele de publicitate”?

Nu vreau să comentez afirmațiile nimănui.

Doresc, însă, să clarific două lucruri:

  • Faptul că publicitatea nu recomandă şi nu vinde ceva. Publicitatea dă cetațenilor dreptul la o alegere conştientă. Publicitatea informează.
  • Produsele farmaceutice „se bucură” de o adevărată suprareglementare. Nu mai puțin de nouă acte normative românești și trei directive europene tratează problema medicamentelor fără prescripție.

În plus, autoreglementarea în publicitate dedică aproape jumătate din Codul de practică în comunicare medicamentelor fără prescripție şi încă un cod întreg (cel elaborat de PRISA) special destinat suplimentelor alimentare.

Statistic vorbind, România se află pe un loc codaş în UE la consumul de OTC-uri pe cap de locuitor. Nici măcar despre automedicație, ca fenomen social, nu putem vorbi.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •