Articol de: Irina Alexandru, contribuitor
Inginerul Assan, un explorator care unește lumile
Inginerul Bazil Assan a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă și Constanţa, iar despre acest proiect a publicat în 1899 un articol în Buletinul Societăţii Politehnica. De asemenea, el a lăsat prin testament suma de 80.000 lei „pentru facerea studiilor la faţa locului, pentru construirea unui canal navigabil între Cernavodă și Constanţa, și 15.000 lei pentru construirea unui tunel la o mică adâncime sub nivelul Dunării, în apropiere de Turtucaia“.
Cultura sa economică temeinică, practica îndelungată în afaceri comerciale şi industriale, precum și spiritul viu i-au stimulat interesul pentru cunoaşterea lumii, mai ales că la sfârşitul secolului al XIX-lea barierele orizontului geografic dispăreau.
Bazil G. Assan a devenit, astfel, primul explorator român al zonelor Arctice şi primul român care a făcut ocolul lumii (1897-1898). Rezultatele acestor călătorii sunt cunoscute mai mult de către iniţiaţi şi nu au rămas în memoria oamenilor.
Astfel, în vara anului 1896, Bazil Assan s-a îmbarcat pe vasul norvegian Erling Jart, împreună cu un grup de oameni de știinţă din mai multe ţări, care au ajuns în regiunile arctice, până la 81 grade 35’ latitudine nordică. El a fost primul român care a ajuns în ţinuturile polare. A studiat structura geologică și resursele naturale ale arhipelagului Svalbard (de unde a adus 80 de specii de plante), formarea aisbergurilor și condiţiile bioclimaterice.
În anii 1897 – 1898 a efectuat o călătorie pe ruta Constantinopol – Alexandria – Ceylon – Singapore – Hong Kong – Shanghai – Nagasaki – Tokyo – Yokohama – San Francisco – New York – Londra, devenind astfel nu numai primul român care a călătorit în jurul lumii, ci și primul român care a încheiat contracte comerciale în Extremul Orient. Relatările expediţiilor sale au fost publicate în Buletinul editat de către Societatea Regală de Geografie din România, al cărei membru era.
Era o frumoasă tradiţie în trecut ca reprezentanţii Societăţii Geografice în expediţii şi călătorii în ţinuturi mai îndepărtate să-şi expună rezultatele la adunările generale, în prezenţa regelui.
Citeşte şi Dumitru Mociorniță, antreprenorul-model din perioada interbelică
