Ierarhiile influențează succesul: riscuri și determinare

Riscurile pe care ni le asumăm și determinarea pe care o avem atunci când începem proiecte sunt strâns legate de rigiditatea ierarhiilor din care facem parte.

Unii oameni de afaceri vor susține că succesul nu este dependent de riscurile pe care ni le asumăm. Mai mult, vor spune că poți atinge succesul numai prin a îți respecta, cu strictețe, sarcinile pe care le ai într-o organizație. Într-o oarecare măsură, e adevărat.

Pe de o parte, succesul sau insuccesul unui proiect depinde de competența liderului. Pe de altă parte, organizațiile care susțin egalitatea membrilor se descurcă mai bine în situații critice, deoarece comunicarea este încurajată.

Cum?

În decembrie 2014, în revista ”Psychological and Cognitive Sciences”, trei cercetători, Eric M. Anicicha, Roderick I. Swaabb și Adam D. Galinskya, au venit cu o abordare științifică pentru determinarea succesului sau insuccesului expedițiilor himalayene, în funcție de cultura socială a ţărilor din care provin alpiniștii.

Studiul ”Hierarchical cultural values predict success and mortality in high-stakes teams” a arătat că alpiniștii originari din țări cu structuri sociale rigide, ca Rusia și China, sunt mai atrași de vârfurile himalayene și mai determinați să le urce. Însă sunt și cei mai ”predispuși” la a pieri pe culmile de deasupra norilor.

De ce?

Fiecare țară din care proveneau alpiniștii a fost evaluată în funcție de rigiditatea ierarhiilor culturale. În acest sens, pe primul loc în topul rigidității sociale s-au aflat China, Rusia și India. La jumătatea scalei de rigiditate s-au aflat Statele Unite ale Americii și Canada. La polul opus s-au situat Italia, Austria și Norvegia.

Citește și: 5 lecții de business pe care le puteți învăța de la alpiniști

Astfel, în expedițiile cu alpiniști din țările cu structuri sociale rigide, succesul sau insuccesul unei expediții depinde de competența liderului. Pe când în cele cu alpiniști din țări cu structuri sociale relaxate contează întreaga echipă. Potrivit studiului, echipele care vin din țări care promovează egalitatea socială se descurcă mai bine în situații critice datorită comunicării dintre membrii expediției. Aceștia schimbă informații, pun cap la cap idei și vin cu soluții de supraviețuire la care, probabil, că nu s-ar fi gândit separat.

Un alt motiv ar fi acela că echipele care vin din state cu structuri sociale rigide își asumă toate riscurile pentru reușita unei ascensiuni, fiind motivați să urce cu orice preț, chiar și cu cel al vieții. În schimb, echipele care vin din țări care susțin egalitarismul se avântă mai rar, cu mai puține riscuri și, adesea, au mai puține victime.

Cum s-a efectuat cercetarea

Cercetatorii au examinat 5.104 de expediții, din perioada 1905-2012, folosind datele din ”Himalayan Database”, o arhivă online a expedițiilor.

(Foto: galleryhip.com, blog.johnlund.com)