Nu există societate de unul singur!

Ordinul Arhitectilor din Romania nu este o asociatie profesionala in sensul propriu.

Cele mai frecvente probleme ridicate de membri sunt legate de cadrul exercitării profesiei. Cadrul legislativ este negociat de OAR cu ministerele şi guvernul şi susţinut în parlament, ceea ce arhitecţii nu pot face pe cont propriu. Suntem solicitați de multe ori să intervenim în cazurile dificile, în care diferite proiecte private sau chiar publice se derulează împotriva prevederilor legale, având efecte negative asupra dezvoltării. De multe ori, proiectele speculative, agresiunile împotriva mediului construit, peisajului şi patrimoniului au nevoie de o contrapondere, de un factor de echilibru, iar OAR joacă, de multe ori, acest rol, la cererea membrilor săi.

În țară, există circa 8.000 de arhitecţi. Membrii noştri sunt 7.800, respectiv toţi cei care au drept de semnătură, stagiarii, dar şi o parte dintre cei care lucrează în administraţie şi nu au drept de practică, dar doresc să facă parte din ordin.

În profesia de arhitect, suntem singura entitate constituită prin lege. Mai există, bineînţeles, şi alte asociaţii constituite prin liberă asociere, dintre care cele mai active sunt Uniunea Arhitecţilor din România, Uniunea Femeilor Arhitect, Asociaţia Arhitecţilor de Interior, Asociaţia Română a Tinerilor Arhitecţi, Registrul Urbaniştilor din România, în a cărui componenţă intră majoritar arhitecţi şi alte organizaţii regionale sau locale, mai mult sau mai puţin active.

În cazul nostru, legea exercitării profesiei de arhitect şi directivele europene referitoare la profesiile reglementate, care trebuie transpuse în statele membre, ne legitimează. În plus, prezenţa publică, construcţia organizatorică din ultimii ani, acţiunile, patrimoniul imobiliar şi reperele în viaţa comunităţilor se adaugă la aceste legitimări iniţiale. Lărgind sfera discuţiei la nivelul întregii societăţi româneşti, aş zice că există mult individualism şi neparticipare, dar şi multe contribuţii şi răspunsuri în sensul asocierii. Vă dau două exemple recente, foarte importante, în care se află arhitecţii cu roluri importante:

  • distrugerile de patrimoniu din Bucureşti, cazul demolărilor abuzive din zona străzilor Berzei, Buzeşti şi a Halei Matache, cazul distrugerilor patrimoniului,
  • dar şi cel al comunităţii din Roşia Montană, pentru care arhitecţii, prin OAR, şi-au exprimat poziţia şi au făcut propuneri clare încă de acum aproape zece ani.

(Foto: Markus Spiske, www.flickr.com)

  •  
  •  
  •  
  •  
  •