Articol de: Patricia Andrei - Senior Career Counselor, Viitorul Meu
Un manager jonglează pe de o parte cu prioritățile de business în continuă transformare și adaptare la un context economic ambiguu și volatil, iar pe de altă parte, cu prioritățile de echipă. Unele echipe lucrează remote, altele în model hibrid sau de la birou. Indiferent de cum e organizată activitatea, managerul trebuie să comunice cu echipa, pentru a stabili un nou ritm de colaborare și a defini noi parametrii de performanță (individuală și de echipă), în baza unei ajustări dinamice a obiectivelor de business.
În această perioadă, conectarea nu se poate limita la întâlnirile săptămânale, la birou sau online, ori la discuțiile de evaluare trimestrială, ci se obține prin comunicare și dialog continuu, axate pe înțelegerea nevoilor reale, a problemelor și a provocărilor – de business și personale -, pe (a oferi și a primi) feedback, și pe recunoașterea efortului și rezultatelor (individuale și de echipă).
Responsabilitatea de a iniția un dialog și a avea o conversație constructivă, nu aparține exclusiv managerului. Delegarea exclusiv către manager a inițierii dialogului este o abordare riscantă, frustrantă și neproductivă.
Așteptarea ca managerul să fie mereu la curent cu agenda noastră de lucru este nerealistă.
Când ne desfășurăm activitatea (integral sau parțial) din afara biroului, este posibil să apară uneori sentimentul de a fi “out of the radar”, nesiguri că efortul și contribuția noastră sunt (re)cunoscute de către manager. Prin urmare, e necesar să căutam modalitatea optimă de a discuta despre activitatea noastră și rezultatele obținute, de a cere feedback sau suport. Nu trebuie să subestimăm valoarea de a fi expliciți cu privire la munca pe care o facem și de a îi ajuta să ne vadă valoarea.
Mai mult ca înainte, performanța oamenilor va fi evaluată nu doar în baza rezultatelor obținute, ci și prin prisma efortului depus. Ori, pentru a fi în măsură să cuantifice și apoi să evalueze efortul depus, managerul trebuie să fie permanent conectat cu oamenii. Într-un scenariu în care efortul depus e în raport invers proporțional cu rezultatele de business (datorită contextului economic actual), dialogul continuu asigură posibilitatea gestionării din timp a așteptărilor și găsirii unor abordări constructive.
Lipsa de comunicare contribuie la exagerbarea unor emoții (deja induse de noul context): nesiguranță, anxietate, teamă, incertitudine, insecuritate, frustrare… care au efecte corozive și care sunt mult mai greu de înlăturat decât de prevenit. Mai mult decât atât, lipsa de comunicare duce la lipsa de conectare, la detașarea emoțională a oamenilor – nu se mai implică, nu le mai pasă de rezultate, nu mai contribuie la performanță.
Citește și: Reziliența și disciplina – sau cum ne pregătim mai bine pentru provocări?
