Dependența de reţelele de socializare: cum o gestionăm?

Dependenta de retelele de socializare: cum o gestionam?

În mod cert, și tu ești unul dintre aceia care petrec mult timp pe telefonul mobil, mereu dornic să fie conectat și la curent cu tot ceea ce se întâmplă. Din păcate, însă, această dorință constantă de a fi conectat nu ne face cel mai mult bine. Din contră, psihologii o consideră o formă de dependența. Dacă îți verifici constant telefonul și ne te poți dezlipi de acesta mai mult de 10 minute, este posibil să te numeri prin cei dependenți de internet și de rețele de socializare.

China a fost prima țară care a declarat dependența de internet drept o tulburare clinică, considerând-o „cea mai mare amenințare pentru sănătatea publică“, în rândul populației adolescente. Conform psihiatrilor chinezi, ceea ce îi adâncește pe utilizatorii de internet în această dependență este impresia că lumea digitală este superioară celei reale, deoarece atunci când se simt singuri și epuizați, pot recurge la o resursă nelimitată de companie.

Recent, Asociația Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependență pentru a fi introduse în ediția a V-a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care și dependența de internet, în special de rețelele de socializare.

Psihologii consideră că, dacă sunt folosite în mod echilibrat, rețelele de socializare oferă multe avantaje pentru oameni, precum: interacțiune, distracție, comunicare pe diverse teme de interes, cunoașterea unor persoane noi, menținerea la curent cu noutăţile și evenimentele din zona lor de interes, întâlniri de grup etc. Cu toate acestea, dacă se trece un anumit prag al utilizării, acestea pot crea dependență, care va atrage după sine alte efecte negative. Mai mult decât atât, această dependență poate conduce, în timp, la tulburări psihice, hărțuire sexuală, afectarea imaginii publice, vulnerabilitate în fața spărgătorilor de locuințe, violatorilor sau chiar pedofililor etc.

„Pe lângă multiplele lor avantaje, rețelele de socializare sunt însă și o mare problemă pentru cei care investesc foarte mult timp în ele. Utilizarea în exces și fără o triere minimă a persoanelor cu care comunicăm, poate afecta aptitudinile non-verbale, ca de exemplu menținerea contactului vizual în timpul unei conversații, coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal și paraverbal. De asemenea, dependența de Facebook poate declanșa o nevoie de satisfacție imediată și, evident, apariția frustrării, acumularea de frustrări atunci când utilizatorul nu poate folosi site-ul zilnic, scăderea stimei de sine atunci când postările sale nu sunt citite, nu primesc aprecieri (like-uri), scăderea capacității de concentrare, deconectarea treptată de lumea reală, degradarea relațiilor de familie, distrugerea carierei, izolarea socială etc.”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Specialistul este de părere că pot fi evitate cazurile extreme, atâta timp cât avem un control asupra listei de prieteni, anume să îi cunoaștem și în viaţa reală. Dacă totuşi ne dorim să ne facem noi prieteni în mediul virtual, psihologul recomandă să acceptăm în lista de prieteni doar persoane cu profil complet, cu poză, cu date de contact verificabile, întrucât s-a sesizat un număr tot mai mare de conturi false pe Facebook.

Citește și Situația de criză, o problemă pentru antreprenori. Cum o gestionăm cu succes? Studiu de caz: Facebook

Rețelele de socializare pot fi de ajutor. Ne simplifică viața, ne ajută să comunicăm cu persoane dragi aflate la distanță de noi, însă ne pot face, în același timp, și mult rău. Este important să fim conștienți de aspectele pozitive și negative și să acționăm în consecință. Totodată, deosebit de important este să observăm cât de mult timp petrecem pe aceste rețele și cât de mult trăim în mediul virtual, față de cel real, care implică contact fizic. Până la urmă, contactul fizic este cel care ne ajută să trăim emoții reale și să dezvoltăm relații armonioase cu cei din jurul nostru.

Un mod prin care poți testa dacă suferi de o astfel de dependență este să îți blochezi accesul la tehnologie pe o perioadă mai lungă de timp, pe parcursul unei zile, și să observi dacă comportamentul tău se schimbă brusc, dacă devii mai irascibil, mai nervos, incapabil să te concentrezi asupra unui lucru şi cauți tot timpul un mod de a te reconecta la mediul virtual.

Statisticile arată că, în medie, timpul de folosire a dispozitivelor inteligente este de trei ore pe zi. Nevoia de a le folosi este resimțită de aproximativ 49 de ori pe zi, iar, raportate la speranța medie de viață a unui om, cifrele cumulează aproximativ 11 ani. De altfel, studiile arată că oamenii nu mai petrec suficient timp cu familiile lor tocmai din această cauză.

În acest moment, există mai multe discuții legate de reglementarea prin lege a modului de ultilizare a acestor rețele.

Foto: Pixabay