6 din 10 oameni de afaceri sunt dispuși să aducă forță de muncă din străinătate

6 din 10 oameni de afaceri sunt dispusi sa aduca forta de munca din strainatate 1.png

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).

În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti.

Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.

Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).  

Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.

Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la nivel internațional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, acces la cetăţenie şi anti-discriminare.

Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranți și famiiile lor, însă mai are de făcut pași importanți în ceea ce privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea identităţii culturale a străinilor.

Foto: Pixabay

Citește și Costul „birourilor goale”. Cu cât au scăzut profitul și afacerile companiilor românești din cauza lipsei de angajați

  • 1
  •  
  •  
  •  
  •