Articol de: MADI RĂDULESCU, MBA, PCC, MANAGING PARTNER MMM CONSULTING
Cei care au făcut sport de performanță știu cât de importantă este rutina. De fapt, nu rutina în sine, ci disciplina de a menține rutinele care fac bine performanței. De la alimentație și ritmul de antrenament, până la somn.
Avem tendința de asocia rutina cu elemente mai degrabă negative pentru noi, de exemplu, cu plictiseala și scăderea interesului. Rutinele însele creează disciplină în felul în care ne îngrijim de noi înșine, de starea noastră fizică, emoțională și mentală. Această disciplină personală cultivată ne ajută să reușim să trecem prin perioade de schimbare, prin provocări dificile sau prin evenimente neașteptate, cu un consum emoțional și nervos mai bine drămuit. Oamenii disciplinați reușesc să treacă și să învețe din situațiile respective pentru că își mențin un soi de luciditate care îi ajută să ia decizii, să își revină rapid după momente de derută sau de cădere și să meargă mai departe.
Numai că, doar ieșind în trafic sau uitându-te în jur la felul în care oamenii respectă regulile, realizezi că disciplina nu este ceva ușor de creat și internalizat. Dacă vrei să disciplinezi pe cineva, poți apela la reguli, la legi, în general, la sisteme care restricționează. Este motivul pentru care majoritatea oamenilor consideră disciplina ca pe ceva neplăcut. De aceea, mă voi referi în continuare la autodisciplină. Aceasta este o virtute care, odată construită, devine o resursă extraordinară în situații dificile.
Daniel Goldstein, un psiholog american destul de bine cunoscut, care utilizează principiile psihologiei pozitive spune că ”auto-disciplina este ca un mușchi care se formează și se consolidează pe măsură ce îl antrenezi.”
Ce ne poate face mai disciplinați?
În ce măsură, într-o lume în care se cere flexibilitate, creativitate și adaptare din mers, disciplina are un rol important și poate face diferența? Și ce anume leagă disciplina personală de capacitatea noastră de a fi rezilienți?
În general, liderilor li se solicită să jongleze cu diferite responsabilități, sarcini, proiecte și să fie capabili să facă față atât provocărilor personale, cât și celor ale echipelor sau organizațiilor pe care le conduc. Mă gândesc chiar la mine însămi, în această perioadă dominată de atât de multe schimbări și incertitudine adusă de pandemia de Covid 19. Dacă este cineva în echipă care trebuie să fie cu adevărat rezilient atunci, probabil că eu sunt aceea. Și asta pentru că oamenii au așteptări de la noi, se inspiră din felul în care noi facem față greutăților. A fi rezilient nu înseamnă nicidecum a-ți ascunde întrebările, dilemele sau temerile, pentru că asta doar te face prefăcut. A rămâne un lider autentic înseamnă că poți rămâne vulnerabil și poți fi modelul celor din jur antrenând nu numai propria ta reziliență, ci sprijinindu-i și pe cei din echipa ta să deprindă discipline care ție îți sunt de folos.