Egalitatea de gen în România continuă să fie un subiect care naște controverse, în pofida numeroaselor exemple de femei de succes din mediul de afaceri. Salariile și veniturile, îngrijirea sănătății, participarea pe piața muncii, concediul, competențele și formarea, organizarea muncii, timpul de lucru și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie sunt doar câteva dintre subiectele afectate de decalajul dintre genuri, care ar trebui să se afle mai des pe agenda publică.
Împărțirea inegală de multe ori a responsabilităților casnice și familiale continuă să reprezinte un obstacol în evoluția profesională a femeilor
Cele mai mari bariere în ceea ce privește egalitatea de gen rezidă din împărțirea inegală a responsabilităților casnice și familiale între bărbați și femei. Studiul „Femei – lider în era digitală”, realizat de către compania globală de consultanță strategică Roland Berger, arată că, în medie, pe parcursul unui an, femeile își petrec 16% din zi pentru activități casnice și de îngrijire (care sunt în esență neplătite), spre deosebire de bărbați, care petrec doar 9% din zi. Deși femeile sunt de cele mai multe ori lideri acasă, acest lucru nu se aplică și la locul de muncă. Femeile lucrează adesea în locuri de muncă mai puțin prestigioase și mai nesigure, caracterizate printr-o volatilitate excesivă. În China, de exemplu, femeile sunt mult mai predispuse să ocupe locuri de muncă mai vulnerabile (36% din totalul femeilor ocupate) comparativ cu bărbații (doar 7% din totalul bărbaților ocupați). Iar în Germania și Franța există de patru și, respectiv, de trei ori mai multe femei angajate în locuri de muncă part-time decât bărbați, iar rolurile de tip part-time conduc mai rar către poziții de responsabilitate ridicată în cadrul companiilor.
Citește și: Cei mai bogați oameni din lume se așteaptă la o recesiune în 2020
