Articol de: Alina Doica, Trainer, Interact Communication
Gândirea socială sau ”știu cine este persoana potrivită pentru acest rol”
Componenta ”socială”, unul dintre cei mai prizați termeni ai zilelor noastre, se manifestă în gândire prin câteva caracteristici, cum ar fi:
- grijă față de modul în care deciziile îi afectează pe oameni;
- o abordare colaborativă, de echipă;
- orientare spre relații și dorința de a atinge obiectivele prin oameni ;
- abilitatea de a face legătura dintre idei, activitate și oameni.
În comunicarea care folosește acest tip de gândire recurgem la practici mai puțin obișnuite în business sau de dată mai recentă: facem apel la sentimente (prin întrebări cum ar fi: ”Cum îți sună asta?”, ”Care este senzația ta?”, sau afirmații de tipul: ”Mă preocupă modul în care vor reacționa ceilalți”); ne concentrăm, în primul rând, asupra legăturii personale (”Haideți să găsim o soluție împreună”, ”Am discutat suficient despre acest lucru?”, ”Înțelegem toți același lucru legat de aspectul X?”); este în regulă să fim vulnerabili (”Mă doare că nu m-ai inclus în proiectul de change management” sau ”Politicile noastre sunt puse în practică într-un mod echitabil pentru toată lumea?”).
Gândirea conceptuală sau ”mă simt parcat diagonal într-un univers paralel”
Aproape că nu există articol care să nu pomenească ceva despre ”imaginație”, ”viziune”, ”inovație”, toate aspecte din apanajul gândirii conceptuale. Se pune mare preț pe experiențe noi, pe diferențiere, pe provocare, pe a ne testa limitele. În business, se cer soluții creative, gândire versatilă, viziune de ansamblu și capacitatea de a gestiona imprevizibilul. Suntem îndemnați să ne ascultăm intuiția, să dăm curs instinctelor, în contrapartidă cu eșafodajul rațional care trebuia să ne sprijine deciziile până de curând.
Gândirea conceptuală este cea care face conexiuni neobișnuite între domenii aparent fără legătură. Este capacitatea de a procesa gânduri abstracte, tendința de a gândi pe termen lung și dorința de a experimenta și inventa lucruri noi. Unul dintre instrumentele sale predilecte este creativitatea, fie că se manifestă în mod mai artistic, fie ca ingeniozitate. Simțul umorului pare să provină tot din acest tip de gândire, care nu este doar atributul liderilor vizionari. Dacă ești stăpânit din când în când de impulsul de a face lucruri inedite, de a căuta destinații exotice sau măcar atipice și de a ieși din tipare, probabil că aceasta este o expresie a părții conceptuale a creierului tău.
În articolul viitor, vom aborda cele trei dimensiuni comportamentale de care se ocupă Emergenetics – expresivitate, asertivitate și flexibilitate, precum și modul în care toți acești factori în combinație se manifestă în viața de zi cu zi.
