Crearea scenariilor de viitor – de la “miopie temporală” şi “solutioneering”, la decizii bazate pe dovezi

Un alt trend semnalat este cel legat de capacitatea de a lucra cu datele și așteptarea ca profesioniștii viitorului să aibă o anumită înțelegere a implicațiilor unei lumi concepute în jurul algoritmilor. De exemplu, învățarea automată este “antrenată” pe baza datelor şi a găsirii unei potriviri optime cu datele, astfel încât volumele mari de exemple specifice să poată fi utilizate pentru a prezice cu acurateţe categoriile de variabile de intrare. Învățarea automată este, deci, inductivă. Generalizarea este un concept-cheie în învățarea automată, în special în algoritmii de clasificare. Dacă aceste date utilizate pentru a antrena modelele sunt părtinitoare sau eronate, este logic că regulile generale din aceste modele învățate vor produce rezultate părtinitoare sau eronate.

Managerii profesioniști au rareori gândirea critică și capacitatea de a discerne calitatea dovezilor. Pentru a “digera” dovezile, este nevoie, desigur, de timp – un bun prețios pentru executivii presaţi din toate părţile. Prin urmare, multe strategii sunt încă bazate pe “cele mai bune practici” sau pe poveștile de succes relatate de către CEOs sau de “guru” ai managementului. În multe cărţi de management, poveştile sunt puse mai presus decât cercetările metodice și minuţioase. În ciuda criticilor venite din mediul academic şi de business cu privire la criteriile de selecție a studiilor de caz şi la metodologie, executivii “cumpără” în continuare poveştile spuse în cărţile besteller şi la conferinţe. Desigur, storytellingul îşi are şi el locul şi rostul lui, însă datoria celor care lucrează în cercetare este să ridice standardele managementului.

Uneori, în lipsa timpului şi din dorinţa de a găsi soluţii rapide, managerii apelează la solutioneering. “Soluţiile pripite” sunt acele soluţii elaborate înainte de a înțelege cu adevărat problema pe care soluția este concepută să o rezolve. Solutioneering înseamnă că, adesea, organizației nu îi este foarte clar care sunt problemele, ci doar vrea “să se facă ceva”. Însă acest lucru provoacă probleme în aval, deoarece nu rămâne suficient timp pentru analiza consecințelor intervenției. De aici reiese valoarea cercetării în scenariile de viitor. Aceasta sondează foarte profund motivul pentru care se solicită această intervenție și ce anume se dorește rezolvat.

Citește și: Cum să te pregătești, ca manager, pentru a te reloca într-o structură internațională sau regională

  •  
  •  
  •  
  •  
  •