Colegii toxici care-ți fac viața un calvar: 8 tipuri de “bullies”

Laura Voica: Colegii toxici care-ți fac viața un calvar: 8 tipuri de “bullies”

Anton Hout, fondatorul OvercomeBullying.org, identifică opt tipuri de agresor la locul de muncă:

  1. Istericul. Acesta este cel mai ușor de recunoscut tip de bully la locul de muncă. Țipă la toată lumea, este mereu nemulțumit de ceilalți, deși, în afară de crizele de isterie, el nu face mai nimic. Scopul lui este de a-și umili colegii, spre propria-i satisfacție.
  2. Șarpele cu două capete. Este cel care, în față, te asigură de prietenia și de loialitatea lui. Critică șefii și te îndeamnă să faci la fel, trăgându-te de limbă. Imediat ce i-ai întors spatele, se va grăbi să dea bârfa mai departe și să-ți distrugă reputația. Următorul pas va fi să-și asume munca ta.
  3. Criticul neobosit. Obiectivul principal: desființarea încrederii în sine a celorlalți, prin critici constante și nejustificate. Nu se va odihni până nu va fi sigur că a ucis definitiv credibilitatea “țintei” sale. Acest tip de bully va merge atât de departe încât va falsifica documente sau va crea dovezi pentru a periclita imaginea altor colegi.
  4. Gardianul. Este genul de personaj care se transformă într-un tiran imediat ce i se dau în grijă anumite obiective sau resurse logistice. El este stăpânul absolut al hârtiei de imprimantă, al paharelor de plastic pentru water-cooler, al fișelor de cafea, al ușii de la intrare dacă el e pus acolo s-o păzească. Nimeni nu trece de el și nimeni nu are acces la resursele ce i se cuvin, dacă gardianul nu este într-o zi tocmai bună.
  5. Vedeta. Caută să fie în centrul acțiunii în orice moment. Vedetele sunt regii și reginele dramelor, tot ceea ce li se întâmplă, indiferent cât de banal, are proporții apocaliptice și asta pentru a cerși simpatie din partea celorlalți. Aceste persoane au, de asemenea, dorința „prietenească” de a afla cât mai multe informații despre colegii lor pentru a le folosi mai târziu împotriva acestora.
  6. Indispensabilii. Da, se crede indispesabil companiei și așteaptă recunoaștere pentru absolut tot ceea ce face, chiar dacă activitatea respectivă intră oricum în fișa postului. Indispensabilii vor bate cu pumnul în masă ca lucrurile să se întâmple așa cum vor ei chiar dacă există și alte soluții mai bune. Ei se opun automat la ideile altora și vor face tot posibilul pentru  ca acele idei să nu se implementeze.
  7. Guru. În general, acești bullies sunt experți în zona lor de nișă. Însă pe cât sunt de pregătiți tehnic, pe atât de mult le lipsește inteligența emoțională. Se consideră superiori colegilor, drept urmare nu se gândesc în ce mod îi vor afecta pe ceilalți acțiunile lor, nu iau în considerare faptul că pot greși și nu-și asumă responsabilitatea pentru nimic. În plus, pentru că acești tirani se simt mai presus de ceilalți, consideră că regulile nu li se aplică și lor.
  8. Sociopații. Inteligenți și carismatici, sociopații sunt cei mai periculosi dintre colegii toxici. Motivul: le lipsește empatia și, în același timp, sunt experți în manipularea emoțiilor altora, în scopul de a obține ceea ce doresc. Sociopații ajung adesea în poziții de conducere în cadrul companiei, ceea ce amplifică riscul asupra colegilor și organizației.

Soluții pentru companii

Cea mai bună apărare pe care o poate avea o companie împotriva agresiunii la locul de muncă este o politică clar formulată, care interzice orice tip de comportament agresiv, susțin specialiștii în resurse umane. Iată câteva componente pe care fiecare politică împotriva comportamentului agresiv ar trebui să o aibă:

– O definiție clară pentru ceea ce este considerat agresiune – împreună cu o listă a unora dintre comportamentele reale care corespund definiției.

– O modalitate în care angajații pot raporta actele de agresiune, inclusiv orientări cu privire la ce să facă atunci când agresorul este chiar managerul.

– O explicație detaliată a procesului de reclamații și de investigare care va avea loc.

– O clauză care sa nu implice represalii, clauză care să ajute angajații să se simtă în siguranță cu privire la raportarea comportamentului problemă și o listă cu consecințele încălcării regulilor anti-agresiune.