Călin Cavaleru: “Șefii se cred infailibili, cer imposibilul și vor controlul absolut”

Sefii nu stau deloc bine cu manierele. Nu au de ce. Nu-i intereseaza chiar asa de mult ceilalti oameni incat sa se poarte decent.

Felul în care se iau deciziile, la nivel de board, spune ceva despre cultura acelei companii? Cum ar trebui să se ia deciziile majore?

Am văzut companii în care boardul decidea prin vot ce este de făcut mai departe sub pretextul că vor să căștige timp. Nu cred nici un pic în eficacitatea acestui sistem!

E mult mai productiv când managerii de pe același nivel ierarhic își argumentează punctul de vedere, ori de câte ori are sens, până înțelege toată lumea ce spun, iar dacă nu se ajunge la un consens, șeful ierarhic decide încotro se merge, pentru că el este cel care va răspunde, în primul rând, de calitatea rezultatelor.

Asta într-o organizație normală, nu într-una puternic politizată unde nu contează ce faci, ci cu cine ești prieten sau într-una condusă de un omniscient plin de auto-suficiență.

Ce rol are ascultarea, în job description-ului unui șef?

Un șef cum l-am descris noi aici nu ascultă. Uneori, el aude ce-i spui. Foarte rar, îl interesează ce aude. Oricum, va transforma inițiativa rezultată din comunicarea cu tine în ideea lui genială dacă are succes sau în propunerea ta tâmpită dacă rezultatul este neclar.

Altfel, ascultarea activă este esențială pentru creșterea calității rezultatelor. Asta înseamnă să te ascult încercând să înțeleg cât mai bine ce-mi spui, nu să te ascult întrebându-mă ce răspuns să-ți dau astfel încât să par mai deștept, mai frumos sau mai devreme acasă.

În final, cum evaluezi manierele în afaceri ale “șefilor” despre care am discutat până acum? Cum stau ei cu punctualitatea, cu respectarea cuvântului dat, cu eleganța și onestitatea în business?

Șefii nu stau deloc bine cu manierele. Nu au de ce. Nu-i interesează chiar așa de mult ceilalți oameni încât să se poarte decent, dacă nu au un interes imediat. Nu prea știu să spună “nu”, așa că promit liniștiți lucruri pe care nu le vor livra niciodată.

Sunt prea puțin motivați să-și cioplească un brand personal de calitate deoarece nu știu ce-i aia, cere multă muncă, iar ei sunt deosebit de încrezători că nu vor mai ajunge niciodată sub val sau într-o situație în care să fie nevoie să demonstreze ceva.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •