Mirela Oprea: “Eu nu cred că visurile sunt setoase de sacrificiu uman”

Mirela Oprea: Eu nu cred ca visurile sunt setoase de sacrificiu uman

Ce înseamnă “prietenoase cu creierul”?

Înseamnă lucruri care nu te chinuie, pe care creierul tău le percepe ca fiind ușor de făcut. De exemplu, la atelierele noastre de “dream management”, vorbesc adesea despre metoda COPIL. Este un acronim, fiecare literă din acest cuvânt înseamnă o metodă / tehnică pe care poți să o aplici ca să fii mai aproape de visul tău. C vine de la ”clarifică visul”; O vine de la ”identifică obstacolul care îți stă în cale; P vine de la ”pasul cel mai mic pas, ridicol de mic”, pe care în momentul când ai un vis care îți este foarte clar, îl faci pentru a te apropia el. Cel mai mic pas îl faci nu pentru că în felul acesta îți vei realiza imediat visul, ci pentru că acesta te scoate din inerție. Creierul nostru iubește inerția, obișnuitul, iubește confortul, pentru creierul nostru orice ieșire din zona de confort este sinonimă cu pericolul. Avem în creierul nostru o zonă numită “corpul amigdalian”, conectat cu alte formațiuni care scanează mediul înconjurător pentru a sesiza orice pericol. Orice schimbare poate fi asociată cu un pericol. Prin prezența unui vis, îi comunici creierului că vrei să ieși din zona de confort. În acel moment, se activează glanda pituitară, corpul amigdalian, iar în corpul tău se declanșează o năvală de substanțe chimice, care, multe dintre ele se transformă în cortizol, hormonul stresului. Practic, tu, cu pasul cel mai mic, “adormi” aceste formațiuni din creier, astfel încât să nu se activeze semnalele de alarmă și să le pui pe calea visului tău fără senzatia de stres. I vine de la ”inimă bună”, o metaforă pentru a reprezenta prietenii pe care îi aduni în jurul visului tău, iar L înseamnă ”liniștea” de care ai nevoie să o cultivi în mintea ta pentru a putea să te concentrezi asupra visului.

Te-ai gândit dacă nu cumva asocierea cuvântului ”vis”cu cel de ”management” stârnește o ușoară neîncredere?

Ba da, m-am gândit, dar am vrut să risc, deorece observ că, din păcate, în societatea de azi cuvântul “visitor” are o conotație negativă. În loc să-i admirăm pe visători, pe cei care creează din nimic idei spectaculoase, am ajuns să îi disprețuim. Uneori, în bună măsură. De asemenea, am observat că oamenii consideră că cei care își realizează visurile ori au bani, ori au noroc, ori au o inteligență superioară, ceva ieșit din comun. Eu nu sunt de acord cu acest concept. Consider că orice proiect important în viață, dacă este tratat cu seriozitatea cu care un manager își tratează proiectele, se va realiza. Un manager profesionist dintr-o companie multinațională nu-și datorează succesul norocului sau unor elemente ieșite din comun. El a studiat cum se creează și implementează un proiect, urmărește niște pași, niște procese și, în felul acesta, are succes. Cred că este exact la fel și în realizarea visurilor noastre.

Apoi, am atașat aceste două cuvinte, gândindu-mă la contextul de muncă. Este foarte cunoscută metoda managementului prin obiective: stabilești niște obiective, oamenii le respectă, iar compania are succes și face bani. Societatea a evoluat foarte mult, oamenii nu mai lucrează pentru faimoșii KPI, oamenii lucrează ca să-și realizeze propriile visuri, obiectivele lor. Și atunci, de ce să nu introducem pe lângă “management by objectives”și “managementul prin visuri”?! Adică, de ce să nu introducem și componenta aceasta umană? Să lucrezi la propriul tău vis este forța motivațională cea mai înaltă din lume.

Citește și: Ce cadouri sunt, cu adevărat, apreciate de către angajați?

  •  
  •  
  •  
  •  
  •