de Antoneta Galeş, Co-founder, Sonas Focus
Omul și-a petrecut 99% din istorie trăind în grupuri mici de vânători-culegători. Motivul să fi fost nevoia de afiliere sau doar instinctul de supraviețuire? Oare omul a acționat doar conform nevoii de a fi cu alții asemenea lui sau realitatea obiectivă l-a făcut să se asocieze pentru a avea acces la resurse?
Motivație
Indiferent de motivația primordială, efectele sunt aceleași: omul este o ființă ultra-socială. Crearea comunității are la bază instinctul de prietenie și nevoia de apartenență. Ceea ce ne-a asigurat supraviețuirea ca specie ne-a făcut mai capabili și mai dornici de a împărtăși și de a ne conecta la ceilalți. Pentru că grupurile în care indivizii erau mai deschiși să împartă cu ceilalți ajungeau să supraviețuiască, genele respective au fost transmise generației următoare.
Grupul de indivizi, echipa sau tribul înseamnă mai mulți oameni care au un scop comun. Definiția din dicționar a tribului include sintagma “limbă și credințe comune”. Ce legătură este între un trib și strategia de comunicare a unei companii? Foarte simplu: ”Majoritatea organizațiilor își petrec timpul vânzând mulțimii. Organizațiile inteligente formează un trib.” – Seth Godin. Era socială în care trăim acum ne permite să creăm legături în funcție de ceea ce este important și relevant pentru fiecare dintre noi. Dată fiind cantitatea enormă de informație cu care suntem bombardați, le selectăm numai pe acelea care intră în rezonanță cu noi înșine, cu felul nostru de a fi și cu valorile noastre. Pentru a putea constitui un trib căruia să i ne adresăm, este extrem de important ca mesajul nostru să fie foarte clar: despre noi înșine, despre sensul și valorile noastre și despre contribuția noastră în lume. Pentru a câștiga adepți, este important să ne cunoaștem menirea și să o comunicăm clar și onest.
Etape în crearea tribului
1. Stabilirea sensului și a contribuției la binele superior
Am lucrat în ultimul timp cu câteva companii care știau foarte bine ce anume fac și pentru cine, dar cărora nu le era atât de clar de ce anume fac asta. Cu atât mai puțin precis era formulat mesajul către interior sau către exterior. Confuzia cu privire la sens pe care o aveau oamenii din interior era transmisă și clienților externi. Erau un grup, erau chiar o echipă, dar nu erau un trib. Aveau un scop comun, dar nu aveau un ideal. Am lucrat împreună cu echipele de conducere din mai multe companii și am ajuns împreună la ceea ce constituia pentru ei “menirea” și “contribuția”. Lucruri pe care, apoi, ne-a fost lesne să le transpunem în mesaje concrete și pentru cei din interior, dar și pentru clienți.
2. Clarificarea identității și exprimarea vizuală a acesteia
În momentul în care știm cine suntem cu adevărat, care este scopul nostru și care sunt punctele noastre tari, ne vine mult mai ușor să ne exprimăm. Modalitatea cea mai bună ar fi să pornim de la sens și contribuție și clarificăm aspectele cu privire la personalitatea brandului. Transpunerea acesteia în culori și linii pentru a crea designul de logo sau de produs este foarte simplă. Cei din trib vor înțelege.
3. Comunicarea internă
Primii membri ai tribului sunt proprii angajați. Tot ceea ce oferim în exterior trebuie să se regăsească mai întâi în interior, pentru că oamenii noștri sunt cei care dau mesajul mai departe. Legătura pe care o avem cu clienții noștri se face prin cei alături de care muncim. Dincolo de vorbele pe care le spunem angajaților despre valori și misiune, acțiunile noastre concrete sunt cele care contează.
4. Comunicarea externă
Tribul cel mare se formează treptat din toți aceia care doresc să se alăture ”mișcării”. Modul în care am stabilit mesajul verbal și cel vizual permite transformarea în cuvinte, culori și linii a ”crezului” nostru. Suntem clari, suntem deschiși și onești, ceilalți ne vor urma.
(Foto: tpsdave, all-free-download.com)
