de Diana Turturică, Avocat asociat, Casa de Avocatură Ionescu şi Sava
Există oameni de business care se distrează doar la cele mai dure negocieri, există oameni de business care se distrează doar la „Friday drinks”, cu un cocktail şi un trabuc, şi există şi oameni de business care se distrează toată ziuă, toată noaptea şi în week-end. Cei din urmă sunt antreprenorii din industriile creative.
Mai mult sau mai puţin serioşi, mai implicaţi sau mai detaşaţi, antreprenorii din industriile creative fac parte din categoria oamenilor care îşi folosesc preponderent emisfera dreaptă a creierului, oamenii care văd un măr acolo unde alţi oameni de business văd un simplu cub şi care, de voie, de nevoie, trebuie să îşi folosească toate resursele personale de umor pentru a supravieţui în lumea de business.
Industriile creative
În 2013, Peter Barta anunţa că industriile creative aduc 9,2 miliarde de euro României, în creştere de la aproximativ 6,95 miliarde de euro în 2009. Greu de spus dacă cifrele indică o creştere a numărului de creativi, însă pot indica creşterea numărului de creativi organizaţi ca business, semn că industria creativă a început să se autopropulseze către antreprenoriat.
Din păcate, antreprenorii creativi, spre deosebire de alte tipuri de antreprenori, pe de-o parte se conectează mult mai greu la mediul de business, fiind angrenaţi mai curând în punerea în practică a ideii creative, iar pe de altă parte se lovesc de o provocare suplimentară, cea a reticenţei la finanţare a domeniului creativ.
Sectorul bancar din România încă nu reuşeşte să înţeleagă conceptul de „antreprenor în industria creativă” sau de „garantare a împrumutului cu drepturi de proprietate intelectuală”. Mai descurajator este faptul că nici nu încearcă. În contextul în care sectorul IT reprezintă una dintre cele mai evidente manifestări ale creativităţii româneşti, e greu de stabilit ce instrumente pot fi utilizate pentru a convinge sistemul bancar să-i ofere susţinere acestuia, astfel încât cele mai importante inovaţii din sector să nu ia drumul străinătăţii. Cu mult mai greu este pentru creativii din alte domenii.
Consultanţa de business
Un alt domeniu în care antreprenorii creativi au nevoie de răbdare şi umor este cel al consultanţei de business. Mulţi dintre ei, puşi în faţa formalităţilor de înregistrare în Registrul Comerţului sau nevoiţi să ţină pasul cu un calendar fiscal, îşi adună treptat toate resursele de răbdare şi voinţa pentru a înţelege ceva din ce li se întâmplă.
Având în gând aceleaşi întrebări pe care şi le pun şi majoritatea investitorilor străini cu privire la activitatea antreprenorială în România, nu sunt puţini aceia care preferă să îşi desfăşoare activitatea la scară restrânsă, cu investiţii minime şi cu cât mai puţină bătaie de cap. Chiar şi după ani buni de avocatură de business, este foarte greu să explici unui client că nu există în România o lege care să oblige societăţile să utilizeze ştampila, deşi o societate nu poate funcţiona fără ştampilă, sau că înfiinţarea unei societăţi presupune operaţiuni notariale, atestări avocaţiale, două-trei drumuri la Registrul Comerţului şi multe alte formalităţi.
Societăţile cu răspundere limitată – debutant
În ultimii ani, tinerii antreprenori se „bucură” de o formă de organizare juridică constituită special pentru nevoile lor: societatea cu răspundere limitată debutant. Nu este vorba despre un tip de societate mai uşor de constituit sau mai uşor de condus, ci despre o societate prin intermediul căreia se poate obţine finanţare europeană, scutită de anumite taxe şi contribuţii. În practică, acest tip de societate, nefiind cea mai uzuală formă de constituire juridică, îl pune pe tânărul antreprenor în situaţia de a se lovi de refuzul consultanţilor la care apelează de a-l consilia cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea unei astfel de societăţi. Ca şi sectorul bancar, sectorul de consultanţă nu este pregătit să înţeleagă nevoile unui antreprenor creativ şi nici să îi ofere din start pârghiile care să îi uşureze activitatea de business. Ceea ce nu realizează astfel de consultanţi este faptul că depinde de ei să facă un efort pentru a atrage această categorie de clienţi, pe care însă nu o pot aborda în aceeaşi manieră care dă rezultate pentru atragerea clienţilor din imobiliare, de exemplu.
În cele din urmă, pentru antreprenorii creativi, rezultatul demersurilor de organizare ca business este la fel de cert ca şi cel din bancul cu magistrala Baikal-Amur: o delegaţie din vestul Europei face o vizită în Uniune cu ocazia construirii magistralei de cale ferată Baikal-Amur. Doresc să afle de la inginerul-şef dacă şina va fi cu un sens sau cu două. La care inginerul rus răspunde: „Ştiţi, noi construim şina din două părţi. Una porneşte din est şi una din vest. Dacă ne vom întâlni, şina va fi simplă, iar dacă nu, va fi dublă…”
Cam aşa stau lucrurile şi cu mulţi antreprenori creativi: businessul se va desfăşura în forma în care reuşesc să-l construiască. Din fericire, din ce în ce mai mulţi dintre ei încep să înţeleagă că primul pas pe care trebuie să-l facă în direcţia de business este să apeleze la consultanţa de specialitate, fie ea juridică, economică, de marketing şi de orice alt tip, în funcţie de nevoile businessului lor. Aceşti creativi sunt cei care, odată constituiţi într-o formă juridică şi având nişte situaţii contabile bine puse la punct, pot trece la etapa următoare, în care pot deschide un dialog cu băncile, în vederea obţinerii unei finanţări, sau pot intra în discuţii cu eventuali investitori, potenţiali parteneri, alături de care să dezvolte businessul dincolo de posibilităţile sau cunoştinţele lor individuale.
La acest moment, se poate considera că industria creativă a început propriul său capăt de magistrală, însă partea de consultanţă şi sistemul bancar trebuie să pună şi ele primele traverse. Cel mai important este însă ca cele două să se întâlnească la mijloc, astfel încât să nu circule în paralel, cu implicaţiile evidente pentru fiecare sector în parte, dar şi pentru economia naţională.
În mediul de business românesc, e bine să ai umor
În concluzie, umorul de business, fie că ia forma unei idei de business care produce rezultate financiare considerabile, fie că ia forma unui efort de rezistenţă în faţa barierelor comerciale, poate genera, în mod real, bani. Indiferent că este vorba despre Showsete (să-ţi bagi picioarele), despre pus bani la ciorap cu ajutorul unei aplicaţii IT sau despre o altă idee de business cu potenţial umoristic, în mediul de business românesc, este bine să ai umor. Este bine pentru tine, la nivel personal, este bine pentru businessul tău şi este bine şi pentru cei din jur, mai ales când mediul de business nu mai găseşte resurse pentru a zâmbi la umorul de prost gust al clasei politice.
