Legea privind insolvența persoanelor fizice a fost aprobată, miercuri, de Camera Deputaților. Documentul cuprinde trei modalități de soluționare a insolvenței persoanelor fizice. Specialiștii susțin că noile reglementări prezintă avantaje importante pentru mediul de business, dar că vine și cu câteva dificultăți pentru cei care vor să facă apel la aceasta.
Conform Anei Birchall, deputat PSD și inițiatoarea proiectului, noile dispoziții sunt echilibrate, întrucât nu favorizează nici debitorul, nici creditorul, ci oferă un sprijin real tuturor românilor de bună-credința care s-au îndatorat și care nu din vina lor au ajuns într-un necaz financiar.
Citește și Cu cine să nu faci afaceri în România: profilul firmei în pericol de insolvenţă şi faliment
Procedurile de insolvență reglementate de proiectul de act normativ sunt:
1. procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
2. procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active;
3. procedura simplificată de insolvență.
Potrivit Anei Birchall, principalele avantaje pe care proiectul de lege le aduce sunt următoarele:
– dacă sunt executări silite începute, acestea se suspendă odată cu declanșarea procedurii de insolvență pentru persoanele fizice;
– se stopează acumularea de dobânzi și penalități pentru întârzierea la plată;
– sunt protejate persoanele fizice, debitori de bună credința;
– toate creanțele devin lichide și exigibile;
– toate actele unilaterale ale debitorului (împuterniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;
– se asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, și cele ale creditorilor.
Probleme
Legea insolvenței persoanelor fizice are o serie de lacune ce vor îngreuna aplicarea ei. Una dintre ele este încălcarea dreptului de liber acces la instanță, precizează reprezentanții CITR, o casă de insolvență. În unele cazuri, Comisia de insolvență acționează că o instanță în sine, fără a da persoanei în insolvență posibilitatea de a contesta măsură la judecătorie.
Totodată, administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de comisia de insolvență, din rândul practicienilor în insolvență, executorilor judecătorești, avocaților sau notărilor publici, înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice, susțin cei de la avotcanet.ro.
Beneficii
Deși reglementările adoptate miercuri de deputați au numeroase lacune, totuși acestea aduc unele avantaje datornicilor.
„În ciudă deficiențelor actuale, legea aduce și o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela că acordă o a două șansa datornicilor de bună credința, oferindu-le protecție în față creditorilor. Executările silite vor fi suspendate, iar penalitățile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoană în cauza poate propune eșalonarea datoriilor pe bază unui plan de redresare și chiar un haircut al acestora, în anumite limite” a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator CITR.
Citește și 50% din companiile relevante din România sunt în impas financiar
În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvență se poate face în anumite limite.
„Legea încearcă să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credința. O măsură în acest sens este instituirea unui drept de preferința la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părți din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condițiile pieței”, se menționează în comunicat CITR.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a solicita falimentul personal
Proiectul de act normativ stabilește că insolvență este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiență fondurilor bănești disponibile pentru plată datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadențe. Insolvență debitorului se prezuma atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței, nu a plătit datoria să față de unul sau mai mulți creditori.
Potrivit CITR, legea insolvenței persoanelor fizice se adresează persoanelor fizice de bună-credința, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are că scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilități, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziția unui serviciu sau produs personal etc., și nu dintr-o afacere ce are că scop generarea de profit.
(Foto: ziuaconstanta.ro)
