De la 1 martie, OUG nr. 28/1999 stabilește că operatorii economici sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, să emită bonuri fiscale și să le înmâneze clienților. Totuși, același act normativ prevede și câteva excepții.
În unele situații, precum vânzarea obiectelor de cult, comerțului cu amănuntul prin comis-voiajori, serviciilor de reparații la domiciliul clientului, vânzare de pachetele de servici turistice, operatorii nu sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, dar trebuie să emită chitanțe, potrivit avocat.net.
Citește și: Nu primeşti bon fiscal, nu plăteşti! A reglementat statul furtul cu legea în mână?
Potrivit reglementării, nu sunt obligați să utilizeze case de marcat și să emită bonuri fiscale cei care efectuează încasări din următoarele activități:
– comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondența, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine și unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
– serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
– vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agențiile de turism, definite potrivit legii;
– încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
– efectuarea lucrărilor de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe;
– comerțul ocazional cu produse agricole din producție proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizați în condițiile legii, în piețe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
– vânzarea de ziare și reviste prin distribuitori specializați;
– transportul public de călători în interiorul unei localități pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum și cu metroul;
– activitățile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii -bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții, târguri și oboare, grădini zoologice și grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc și altele similare;
– activitățile de asigurări și ale caselor de pensii, precum și activitățile de intermedieri financiare, inclusiv activitățile auxiliare acestora;
– activitățile desfășurate că profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăți comerciale;
– vânzarea obiectelor de cult și serviciile religioase prestate de instituțiile de cult;
– serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern și internațional, prestate de societăți comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
– activitățile de jocuri de noroc desfășurate cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe bază acceptatoarelor de bancnote sau monede;
– serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcționează pe bază acceptatoarelor de bancnote sau monede;
– livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcționează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede și conțin un sistem de contorizare electronic și/sau mecanic, că parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidențierea și controlul sumelor încasate, cu excepția livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Codul fiscal;
– comerțul de tip cash and carry desfășurat de comercianții care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în bază de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora că produse consumabile.
(Foto: ben_osteen/www.flickr.com)
