În anul 2013, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,7%, iar rata şomajului1 de 7,3%, potrivit rezultatelor principale pe anul trecut centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,9%, la o distanţă de 6,1 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2013, populaţia activă a României era de 9.977 mii persoane, dintre care 9.247 mii persoane ocupate şi 730 mii şomeri.
Citeşte şi Entuziasmul durează doar trei ani
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.302‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.652‰, faţă de 1.020‰ în cazul bărbaţilor), iar pentru mediul rural şi urban, ambele au înregistrat 1.302‰. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,6%.
Ocuparea
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 59,7% a crescut faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (66,8%, faţă de 52,6% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (60,7%, faţă de 58,9% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,5%.
Citeşte şi Experiment – Cum ai reacționa la un interviu pentru cel mai greu job din lume
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (81,7%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,1% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+41 mii persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2013 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9% din populaţia ocupată.
Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,4%), lucrătorii în domeniul serviciilor (13,6%) precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,1%).
Citeşte şi ARAMT: Peste 30.000 de români riscă să rămână fără job dacă se modifică Codul Muncii
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi construcţii, iar 42,9% în servicii.
În activităţile neagricole erau ocupate 6613 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,5%), comerţ (18,3%) şi construcţii (10,5%).
Comparativ cu anul 2012, a scăzut semnificativ numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-48 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în învăţământ (-22 mii persoane), în intermedieri financiare şi asigurări (-13 mii persoane) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica şi administraţie publică şi apărare (ambele activităţi cu -11 mii persoane fiecare).
Citeşte şi Angajații din marketing câștigă cu aproximativ 15% mai puțin în anul 2014 – studiu salarial
A crescut însă numărul populaţiei ocupate în transport şi depozitare (+27 mii persoane), în activităţi de servicii administrative (+23 mii persoane) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+12 mii persoane).
În anul 2013, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,0 ore pe săptămână; 185 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,6 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2013 au lucrat cu program parţial 918 mii persoane (9,9%).
Şomajul
Rata şomajului a fost de 7,3%, în creştere faţă de anul precedent (7,0%). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,6 puncte procentuale (8,9% pentru urban faţă de 5,3% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (23,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,9%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8%).
Citeşte şi Care sunt angajaţii cu cea mai mare rată de obezitate
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,4%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 46,4%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul femeilor (48,0% faţă de 45,3% în cazul bărbaţilor) şi în mediul urban (49,1% faţă de 40,8% în mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,9%.
Sursă foto: masspay.net
