În acest context, provocări ale prețurilor de transfer apar în efectuarea analizelor de justificare a acestor prețuri, ale redevențelor pentru mărci și transfer de know-how și în atribuirea pierderilor înregistrate în acest an în cadrul grupului. Astfel de ajustări ale prețurilor vor influența taxele plătite în diferite țări, inclusiv în România, și vor genera dispute cu autoritățile fiscale. Pentru a limita apariția unor astfel de dispute, este necesar ca OECD sau chiar autoritățile din România să furnizeze recomandări și să ghideze companiile cu privire la ajustarea prețurilor cu părțile afiliate, în funcţie de impactul suferit din cauza crizei economice, și privind modul în care ar trebui atribuite profiturile sau pierderile în cadrul grupului.
Dacă înainte de criză se discuta de transferul de profituri efectuat la nivel de preț de piață, acum, atenția autorităților și a companiilor se concentrează pe transferul de pierderi, conform riscurilor asumate în cadrul grupului”.
Digitalizarea aduce numeroase oportunități, dar și riscuri
Andrei Burz-Pînzaru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: „Pandemia a accelerat digitalizarea, transformând un proces pe care unii îl consideraseră până recent drept un deziderat de lux într-un imperativ imediat general valabil. În prezent, părțile implicate se concentrează pe fiabilitate, eficiență și pe experiența clientului/utilizatorului.
Semnalez însă că este nevoie de mare atenție pentru a nu se pierde din vedere aspectele juridice asociate, care au două dimensiuni mari: una de conformitate (GDPR, protecția consumatorului, AML, KYC) și alta care ține de forța juridică a documentelor digitale, pentru că, să nu uitam, contractele sunt semnate inclusiv pentru a fi puse în executare. În acest sens, pe de o parte este nevoie de o accelerare a familiarizării instanțelor cu subiectul documentelor semnate digital pentru a ne asigura că vom avea cât de curând o jurisprudență consecventă în materie, iar în cazul agenților comerciali este necesară o atenție sporită și gândire în perspectivă potențial litigioasă, pentru a adăuga beneficiilor digitalizării și siguranța juridică”.
Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România: „Transformarea pe care pandemia de COVID-19 a generat-o în piața muncii era de neconceput la începutul acestui an, deopotrivă de către angajatori și angajați. Telemunca sau munca la distanță erau relativ puțin aplicate în practică, într-un număr limitat de domenii.
Din martie, însă, s-a dovedit că aceste modalități de desfășurare a muncii se pot aplica pe scară largă și că abilitatea de a ne adapta de facto la un nou mod de lucru a fost subapreciată. Însă conformarea cu cerințele legale asociate a pus, deseori, angajatorii în postura de «super-eroi», clădind peste noapte infrastructura necesară susținerii acestui nou mod de lucru – actualizarea contractelor de muncă și a politicilor interne pentru aplicarea corectă a telemuncii și a muncii de la domiciliu, accesarea șomajului tehnic sau implementarea programului de lucru cu timp redus pe modelul kurzarbeit, reacția rapidă în fața oricărei modificări legislative. Și toate acestea s-au realizat, deseori, tot la distanță, așa încât digitalizarea și adaptarea proceselor au reprezentat nu doar cel mai mare efort de transformare, dar și cea mai importantă platformă a schimbării pentru majoritatea organizațiilor.
Facilitățile acordate de stat au fost foarte apreciate de angajatori, chiar dacă aplicarea acestora a fost, uneori, complicată din cauza procedurilor incerte. Este nevoie în continuare de clarificări pe anumite teme, dar și de menținerea sau regândirea acestora. Perioada dificilă nu s-a terminat și, în plus, este nevoie de soluții adaptate perioadei de redresare (spre exemplu, tratamentul fiscal al cheltuielilor suportate de angajator în beneficiul angajatului în regim de telemuncă pe termen lung, stimularea fiscală a anumitor sectoare sau categorii de salariați etc.)”.
Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: „Numeroase companii active în toate sectoarele economiei au analizat condițiile și impactul mutării afacerii în mediul online, schimbând, în multe situații, strategia anterioară. Acest demers, însă, implică și o serie de provocări juridice, precum asigurarea conformării în materia protecției datelor cu caracter personal, a protecției consumatorilor și a regulilor de concurență.
Într-un mediu concurențial tot mai acerb, diferențierea între comercianți se poate face prin promovarea unei culturi a protecției datelor cu caracter personal. Majoritatea companiilor au avut în vedere diferite planuri pentru implementarea GDPR, în scopul alinierii la cerințele legale și pentru evitarea amenzilor aferente. Însă în viitor se vor diferenția jucătorii care vor crea o experiență unică și perfect adaptată nevoilor specifice ale utilizatorilor. În privința protecției consumatorilor, la nivel european a fost lansată o consultare publică privind noua agendă a consumatorului, ca urmare a mutării multor afaceri în online și pentru că se simte nevoia unei politici care să pună accentul pe sustenabilitate, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale și pe globalizarea fără precedent a piețelor de consum.
Citește și: Provocările din departamentul de HR în contextul pandemiei și viitorul forței de muncă
Totodată, respectarea regulilor de concurență în mediul online reprezintă o preocupare relativ recentă, dar foarte importantă, atât a Comisiei Europene, cât și a Consiliului Concurenței, în contextul creșterii vânzărilor în acest mediu și a unor eventuale restricții de concurență, fiind de așteptat activități intense de monitorizare și control din partea autorității de concurență”.
