Unul dintre factorii structurali care determină apariția acestor diferențe dintre România și restul țărilor enumerate constă în distribuția diferită a veniturilor, în functie de calibrul companiilor.
Mai exact, România deține un nivel de concentrare mult mai mare al activității în rândul firmelor mari. În anul 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formulă matematică pentru a descrie inegalitatea distribuției bogăției din țara sa, observând că 20% din populație deținea 80% din bogăția totală, corelație care s-a consacrat prin regula lui Pareto 80/ 20. Spre deosebire de aceste proporții, România are un nivel de concentrare mult mai ridicat. Cele mai mari 1% dintre companiile din țara noastră (primele 4.500 cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare din Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).
Conform cifrelor din Graficul al 2-lea și din Tabelul 1 de mai jos, nivelul de concentrare a veniturilor companiilor românesti este mult mai concentrat în rândul firmelor mari, prin comparație cu media firmelor care activează în Ungaria, Polonia sau Cehia.
Spre exemplu, cele mari mari 10% dintre firmele românești dețineau la sfârșitul anului 2015, aproape 91% din totalul veniturilor întregului mediu de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).
Graficul al 2-lea: Gradul de concentrare a veniturilor în mediul de afaceri
Sursa: Coface, Eurostat
