România se va confrunta în 2015 cu probleme structurale mai vechi, dar şi cu provocări de la nivel global

România trebuie să răspundă, în 2015, la două tipuri de provocări: identificarea de soluţii pentru rezolvarea unor probleme mai vechi care ţin de nivelul structural al ţării noastre şi evitarea principalelor riscuri care se prezintă la orizont: continuarea prăbuşirii cotaţiilor petrolului, potențiale presiuni deflaţioniste la nivel global (în special în Europa de Vest) şi posibile turbulenţe geopolitice în regiune, potrivit unui comunicat de presă transmis de Tradeville, lider de piață în tranzacționarea online în România.

Reducerea cotaţiilor petrolului are şanse mari să continue şi în 2015, cu impact negativ pentru companiile petroliere (şi, în subsidiar, pentru producătorii de energie), dar pozitiv pentru afacerile care folosesc petrolul şi derivatele sale ca materie primă ori combustibil şi pentru industriile energo-intensive. „Totuşi, cotaţii mai reduse ale energiei contribuie pe termen scurt la înrăutăţirea fenomenului de reducere a preţurilor (deflaţie) ce afectează o serie de economii

importante la nivel global (UE, Japonia, China), ceea ce tinde să accentueze presiunile negative în privinţa creşterii economice”, explică Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct, Tradeville, care adaugă că, „întrucât Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere pentru produsele de export ale României, acest lucru nu este neapărat unul îmbucurător”.

Acest risc este, însă, contrabalansat de creşterea probabilităţii unui program masiv de stimulare monetară ce ar urma să fie lansat de Banca Centrală Europeană în 2015, iar istoria recentă arată că principalele beneficiare ale unui astfel de program nu sunt economiile din zona euro, ci acelea de la periferia Uniunii, care, întocmai ca în cazul României, au o rată de creştere superioară mediei UE.

Cel mai greu de controlat este, însă, elementul geopolitic. După prăbuşirea rublei şi înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru unii dintre cetăţenii Federaţiei Ruse, nivelul de adversitate între aceasta şi membrii NATO a crescut, în timp ce în Ucraina situaţia este în continuare dificilă. Deşi România nu ar trebui să fie afectată la nivel fundamental, dintr-un exces de prudenţă, mulţi investitori ar putea evita această regiune (în care este inclusă şi ţara noastră), până la dispariţia tensiunilor militare din interiorul Ucrainei.

În ceea ce priveşte problemele structurale, acestea ţin de nivelul de ocupare scăzut, sporul natural negativ şi infrastructura deficitară.

Doar un sfert sau o cincime din populaţie produce venituri din care se asigură serviciile publice (sănătate, drumuri, servicii de urgenţă, asistenţă socială etc.), astfel că o revizuire a sistemelor de asistenţă socială, alături de programe serioase de reorientare şi recalificare profesională sunt imperative în acest sens. Ele nu vor rezolva întru totul acest neajuns al economiei noastre, dar ar trebui să ajute în mod semnificativ la îmbunătăţirea volumului de venituri publice şi, mai ales, a nivelului general de trai.

Sporul natural negativ este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene, în special în partea de vest, dar se manifestă şi în România, cauza cea mai probabilă fiind calitatea vieţii.

Infrastructura deficitară se referă inclusiv la sistemul public destul de ineficient (de ex. gradul de absorbţie slab al fondurilor europene, problemele în colectarea taxelor şi impozitelor, un sistem medical de care sunt nemulţumiţi atât bolnavii, cât şi personalul sanitar), dar şi la infrastructura de transport sau reţeaua electrică şi de utilităţi publice. Aceste lucruri sunt, prin excelenţă, apanajul autorităţilor publice, astfel că soluţia ar trebui să vină din partea lor. O combinaţie de fonduri europene şi sume colectate prin intermediul pieţei de capital ar trebui să asigure „combustibilul necesar”, care ar putea funcţiona ca un catalizator pentru schimbări pozitive majore în economia ţării.