Transparența salarială oferă mult mai multe beneficii unei companii decât se așteaptă aceasta. Dincolo de eliminarea tensiunilor provocate de zvonistica ce se generează la locul de muncă în mod natural printre colegi, cercetările demonstrează că performanța este direct influențată de acest aspect, scrie HBR.
Potrivit unor studii, decizia de a menține liniștea cu privire la nivelul de salarizare are un impact negativ cu privire la gradul de performanță al angajaților, în mod surprinzător, în special la nivelul celor mai buni dintre ei. Cercetătorii Elena Belogolovsky, de la Cornell University și Peter Bamberger, de la Tel Aviv University, au descoperit această corelație directă ca urmare a unui experiment.
Au format un grup de 280 de studenți care erau plătiți cu un salariu de bază pentru a completa trei runde ale unui joc pe calculator. În funcție de cât de bine jucau primeau bonusuri de performanță. Chiar dacă participanții jucau individual, ei au fost împărțiți în echipe de câte patru persoane.
Jumătate dintre participanți au fost informați doar despre propria lor performanță și bonusurile primite. Cealaltă jumătate au primit informații despre salariul lor, dar și al celorlalți din echipa din care făceau parte. Membrii fiecărui grup au avut ocazia să comunice între ei între rundele de joc, dar în cazul primei grupe, acestora li s-a interzis sa vorbească despre cu cât sunt plătiți. Mai mult, unii dintre studenți au primit bonusuri pe baza numărului complet de runde de joc realizate, iar alții au fost plătiți în funcție de rundele completate în interiorul echipei lor (salarizare relativă, corelată cu cea a echipei).
Cercetătorii au calculat datele de performanță și au descoperit că secretizarea salariilor a fost asociată cu scăderea performanței. Când studenții din primul grup au aflat că remunerația lor depinde și de performanța, implicit salarizarea, celorlalți din echipă (informații pe care nu le dețineau) au început să performeze mai slab. Mai mult, cei mai buni membri ai echipelor au fost și mai afectați decat ceilalți pentru că nu au putut observa o legătură clară între plată și performanță în întreg grupul de lucru.
Emiliano Huet-Vaughn, asistent universitar la Middlebury College, a lucrat la demonstrarea ideii că dacă îi informezi pe angajați cu privire la salariul lor dar și al celorlalți din echipă, acest lucru va avea vreun impact asupra rezultatelor lor la serviciu. Acesta a recrutat 2.000 de oameni cu ajutorul unei platforme dezvoltate de Amazon.
Participanților li s-a cerut să completeze două runde dintr-un task de introducere de date și au primit o sumă fixă pentru fiecare set de date introdus. La finele primei runde, unora dintre participanți li s-a arătat cât au câștigat atât ei cât și colegii lor, iar ceilalți au primit informații doar cu privire la salariul lor.
În a doua rundă de lucru, participanții care aflaseră cât câștigă ei, dar și cât câștigă ceilalți au performat mult mai bine pentru că au vrut să câștige cel puțin la fel ca în prima rundă.
În afara laboratorului, companiile care experimentează aceste practice, de transparentizare a salarizării observă rezultate similare. Companii precum Buffer sau SumAll și-au făcut publice salariile astfel că, toate conversațiile care înainte se învârteau între presupunerile cu privire la cât câștigă unii sau alții acum s-au transformat în dezbateri constructive despre modul în care se pot reduce gap-urile salariale, iar competiția naște performanță.
