Lipsa cunoştinţelor despre administrarea finanţelor personale, printre principalele motive care stau la baza excluziunii financiare

finanţe personale

Doar jumătate dintre români sunt de părere că nivelul incluziunii financiare din ţara noastră este ridicat, procent similar cu cel înregistrat la nivel european, arată un nou studiu MasterCard, derulat cu scopul de a analiza percepția asupra gradului de incluziune la nivel european.

Principalele motive ale excluziunii financiare enumerate de respondenţii români sunt neîncrederea în bănci (50%), lipsa cunoştinţelor cu privire la administrarea finanţelor personale (42%), precum şi inegalitatea veniturilor şi lipsa educaţiei (câte 38%). Prin comparație, europenii pun pe primul loc inegalitatea veniturilor şi abia apoi neîncrederea în bănci și lipsa cunoștințelor cu privire la administrarea propriilor bani.

Jumătate dintre românii chestionaţi sunt de părere că, pentru a îmbunătăţi incluziunea financiară, este nevoie de schimbări în legislaţie, însă enumeră şi factori precum dezvoltarea infrastructurii de suport sau cursurile de educaţie în domeniu. Percepţia este relativ similară la nivel european, cu deosebirea că europenii acordă cea mai mare importanţă educației, urmată de necesitatea extinderii infrastructurii şi a legislaţiei.

Aproape 3 din 4 respondenți români consideră că băncile ar trebui să își asume răspunderea pentru creșterea gradului de incluziune financiară, prin intermediul măsurilor de mai sus, însă o mare parte (66%) plasează responsabilitatea şi la nivelul guvernului. Prin comparaţie, majoritatea europenilor (67%) au indicat că au aceste așteptări mai degrabă de la guverne decât de la alte entități.

Românii, deschişi către tehnologie

Studiul a descoperit că incluziunea financiară și cea digitală sunt percepute ca fiind conexe, respondenții considerându-le în egală măsură importante pentru societate. Întrebați cum ar reacționa dacă nu ar avea acces la produse și servicii financiare sau digitale, cel mai des indicat răspuns furnizat de participanții la studiu, la nivel european, a fost frustrarea.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •