ARAMT: Peste 30.000 de români riscă să rămână fără job dacă se modifică Codul Muncii

Sorina Donisa, Presedinte ARAMT

Dacă Parlamentul va adopta o inițiativă care va modifica Codul Muncii în ceea ce privește regimul muncii temporare derulate prin agenți specializați, peste 30.000 de români ar putea rămâne fără locuri de muncă, atrage atenția Asociația Română a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT).

Mai exact, inițiativa, care se află, în prezent, în atenția Senatului, prevede transformarea contractului de muncă temporară într-un contract pe perioadă nedeterminată și instituie obligația agentului de muncă temporară de a remunera lucrătorii temporari cu 75% din salariul minim brut la nivel național, timp de 3 luni în perioada în care aceștia nu derulează nici o activitate.

Citește și Angajații din marketing câștigă cu aproximativ 15% mai puțin în anul 2014 – studiu salarial

„Modificările propuse vor afecta semnificativ mediul socio-economic, impunerea de noi restricţii determinând diminuarea rolului muncii temporare, disponibilizarea în masă a salariaţilor temporari, creşterea ratei de evaziune fiscală provenită din munca la negru, pierderi importante la bugetul de stat,creșterea șomajului şi scăderea ratei de angajare la nivel naţional, în special în rândul tinerilor”, atrage atenția preşedintele ARAMT, Sorina Donisa.

Asociația a prezentat Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului României o serie de analize și argumente privitoare la rolul și ponderea muncii temporare în economia românească și europeană. Potrivit statisticilor europene (studiul Ciett & Boston Consultin Group 2011 Adapting to Change), 74% dintre companii nu ar apela la angajați permanenți dacă nu ar avea acces la muncă temporară, ceea ce înseamnă că 2/3 din locurile de muncă ocupate în prezent de angajați temporari , adică circa 30.000 de posturi, ar înceta să existe dacă agenții de muncă temporară nu-și vor mai putea derula activitățile.

Citește și Cum arată șomajul în Europa?

Pe de altă parte, conform studiului realizat prin Ipsos Research în cadrul ARAMT, peste 20% dintre angajații temporari din România sunt studenți care se folosesc de aceste oportunități pentru a explora diverse cariere sau pentru a obține experiență în muncă, iar accesul acestora la piața forței de muncă ar fi restricționat dacă inițiativa este adoptată.

Costurile sociale, a argumentat ARAMT, sunt dublate de costuri bugetare. Anual, bugetul de stat ar putea pierde circa 105 de milioane euro rezultați din diminuarea drastică a taxelor și impozitelor plătite de agenții de muncă temporară (inclusiv TVA). Statul ar mai avea de plată alte 36 de milioane de euro anual pentru protecția socială a persoanelor anterior angajate la agenți de muncă temporară, care își vor pierde locul de muncă. O altă consecință a absenței unor soluții flexibile de angajare ar fi creșterea muncii la negru şi evaziunea fiscală asociată acesteia, care ar genera o pierdere suplimentară financiară anuală de aproximativ 26 de milioane de euro, potrivit studiilor ARAMT.

Citește și Cât costă ora de muncă: 4,6 euro în România şi 40,1 euro în Suedia

Nu în ultimul rând, ARAMT subliniază că iniţiativa legislativă de modificare a Codului Muncii nu are la bază un studiu de impact, ceea ce contravine legislaţiei române şi comunitare în vigoare.

„Ne dorim cu toţii un model economic durabil, care să ofere cât mai multor persoane oportunitatea de a participa la piața muncii, pentru a evita șomajul structural, deprofesionalizarea care rezultă din dezocuparea pe perioade lungi și pentru a asigura, atât angajaților, cât și companiilor, acea flexibilitate de care au nevoie într-o economie nesigură. În acest context, atragem atenția asupra măsurilor contrarii acestor deziderate și rugăm decidenții să cântărească atent și obiectiv argumentele economice reale înainte de a lua decizii ce pot afecta grav întreaga economic”, a adăugat președintele ARAMT.