Articol de: Elena Ciubotaru, psiholog
Elena Ciubotaru apreciază că un rol foarte important în declanşarea depresiei îl au gândurile. Există un stimul, iar modul în care interpretăm acel stimul va influenţa emoţia pe care o simţim. Anumite erori de gândire (catastrofizarea, gândirea în alb sau negru, generalizarea, abstracţia selectivă, judecata negativă etc.), pot determina o stare de tristeţe. Important este să identificăm aceste erori de gândire şi să încercăm să le înlocuim cu gânduri realiste. Nu spune nimeni să abordezi un optimism nerealist, dar chiar şi în situaţii grele, putem conştientiza că nu e sfârşitul lumii, că lucrurile nu sunt chiar atât de negre, ci doar cenuşii. Perspectiva se schimbă şi comportamentul nostru va fi altul: unul constructiv, de găsire soluţii.
Pe de altă parte, revenind la toamnă, dacă ai o personalitate cu caracteristici bacoviene, venirea toamnei poate să te influenţeze să fii mai productiv, mai ales în cazul artiştilor. Dacă ai amintiri plăcute din perioadele anterioare de toamnă, când te gândeşti la trecut, încearcă să ţi le reaminteşti pe acelea, ca să creezi premisele unei stări de bine.
Ce ar putea face angajatorul pentru angajaţii săi? Cred că un rol foarte important îl au managerii. Dacă aceştia au cunoştinţe şi abilităţi de motivare a angajaţilor, ştiu cum să acorde feedback pentru a-i valoriza, ştiu să creeze acele aspecte şi situaţii care să le crească eficienţa. Dacă am un angajat riguros și organizat, îi dau instrucţiuni clare, termene precise, el va functiona mult mai bine astfel, decât dacă creez un mediu haotic în care nu îşi poate stabili repere / ancore pentru a se organiza. De asemenea, prin strategia de comunicare internă, se pot transmite mesaje motivationale, se pot organiza concursuri, întâlniri informale, teambuilding-uri, toate având un efect pozitiv asupra motivaţiei angajaţilor.
Profilul angajatului cel mai vulnerabil la depresii, în opinia mea, este al unei persoane care:
- îşi pune filtru negativ pe gândire; în orice situaţie, vede ceea ce nu este bine, în loc să vadă lucrurile bune, întotdeauna găseşte ceva de comentat: „este frumos, dar…”;
- exagerează aspectele negative: „e dezastru, nu se mai poate face nimic”, „ne pleacă toţi oamenii, nu vom mai avea cu cine lucra”, „toţi oamenii sunt nemulţumiţi”;
- are aşteptări nerealiste: „a fost bine, dar nu aşa cum ar fi trebuit să fie”;
- emite judecăţi negative despre propria persoană: „nu voi putea să fac lucrul acesta”, „nu sunt bun de nimic”;
- generalizează: „nimic nu iese bine”, „toţi sunt incompetenţi”.
„Personal, nu sunt influenţată de vreme, motiv pentru care nu am multă răbdare la discuţiile din birou de genul: „mă doare capul, sigur e de la vreme” etc. Pot să înţeleg că vremea poate influenţa, totuşi, anumite aspecte fiziologice ale organismului nostru. Dar îmi pare rău că unii oameni nu încearcă să depăşească această ipostază de victimă în care îi lasă vremii controlul asupra lor, în loc să preia ei controlul şi să îşi influenţeze starea prin gândurile realiste pe care le pot avea şi acţiunile constructive / adaptative pe care le pot iniţia”, a conchis Elena Ciubotaru.
Foto: Stocksnap.io
