Majoritatea firmelor românești înregistrate în ultimii 10 ani sunt SRL-uri, cu sediu la domiciliul proprietarilor sau la o căsuţă poştală și cu maximum 2 angajaţi.
98% dintre IMM-urile din România sunt microîntreprinderi de tip SRL, cu sediu la domiciliul proprietarilor sau la o căsuţă poştală şi cu afaceri de până în 100 de milioane de lei/anual, relevă un studiu privind business-ul IMM-urilor, al companiei de business information și credit management KeysFin. Statistica KeysFin arată, totodată, că cele mai multe firme au până în 50 de angajaţi şi derulează afaceri mai mici de 100 mil. lei anual.
Cele mai multe SRL-uri, în comerț
Studiul, realizat pe baza datelor obţinute de la peste 600.000 de firme înregistrate în ultimii 10 ani, a arătat că cele mai multe firme sunt deținute de acţionari români, cu vârsta de peste 40 de ani, în majoritate bărbaţi, şi care activează în principal în comerţ.
40% din totalul business-urilor IMM-urilor sunt în domeniul “Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor”. Industria prelucrătoare asigură 20% din ponderea cifrei de afaceri, urmată de sectorul construcţiilor , cu 10 % şi domeniile “Transport şi depozitare” şi “Agricultura, silvicultura şi pescuit”.
La polul opus se situează domeniile de Intermedieri financiare/ asigurări, spectacole culturale/ recreative, învăţământ, Producţia/ furnizarea de energie electrică, gaze si gestionarea deseurilor, cu o pondere de numai 6% din afacerile totale ale IMM-uri lor.
„În absenţa unui capital investiţional relevant, business-ul din România s-a derulat, în ultimii 10 ani, în mare parte prin IMM-uri. Vorbim de firme cu un puternic accent speculativ, implicate în tranzacţii comerciale şi prea puţin în producţie”, au susținut analiştii de la KeysFin.
Bucureşti-Ilfov, polul afacerilor
La nivel geografic, cele mai multe IMM-uri sunt localizate în zona Bucureşti Ilfov, urmată de Constanţa, Timişoara, Braşov, Cluj şi Arad.
„Cum economia românească înseamnă în mare parte comerţ, faptul că în zona Bucureşti-Ilfov se face cel mai mare profit ţine de existenţa unei infrastructuri de business şi clientelă care asigură o turaţie optimă a motorului economic. Evoluţia afacerilor este influenţată, bineînţeles, de rata ridicată a populaţiei şi a veniturilor substanţial mai ridicate decât în alte regiuni”, au mai explicat experţii KeysFin.
Statisticile arată, pe de altă parte, că cele mai riscante zone de afaceri se derulează în Centru, Nord-Vest şi Sud-Est, acolo unde sunt înregistrate cele mai multe firme în insolvenţă.
„Radiografia business-ului românesc remarcă existenţa unei legături directe şi strânse între nivelul de dezvoltare a economiei şi puterea de cumpărare din zonele respective”, mai arată concluziile studiului KeysFin.
IMM-urile, principalul partener de business în economie
Analiştii KeysFin prognozează că IMM-urile vor continua să rămână principalul partener de business în economie în următorii ani, iar principalele provocări ţin de problema finanţării şi volatilitatea cadrului economic.
”Slaba capitalizare a economiei româneşti va continua să fie cea mai puternică provocare. Cum băncile nu au găsit încă formula optimă de parteneriat pentru a susţine creşterea IMM-urilor, business-ul în acest sector va continua cu frâna de mână trasă, atât din punct de vedere al finanţării cât şi al personalului angajat”, afirm ă aceştia.
Potrivit KeysFin, pentru ca economia să scape de accentul puternic volatil, este nevoie de măsuri economice de stimulare din partea statului român. Scăderea taxelor, în principal a TVA-ului, găsirea unor pârghii eficiente menite a reduce blocajul financiar şi stimularea fiscală a investiţiilor în economie ar trebui să fie prioritare.
(Foto: velkr0/ww.flickr.com)
