Cele mai multe firme românești nu au luat niciun fel de măsuri de securitate suplimentare, în contextul în care, pe fondul pandemiei, au adoptat munca de acasă conform barometrului realizat de compania de consultanță FRAMES la comanda INFOSEC CENTER. Experții afirmă că, fără măsuri de management al securității informațiilor, există riscul ca aceste companii să sufere pierderi majore, dacă informațiile de business sau datele cu caracter personal fac subiectul unor breșe de securitate.
,,Schimbările legate de munca de acasă s-au făcut de la o zi la alta și nu am avut timpul și resursele necesare să adaptăm corespunzător măsurile pentru securizarea activităților online. În plus, ar fi trebuit ca angajații să beneficieze de instruire pentru noua realitate digitală, însă nu avem buget’’.
Acest răspuns primit de la unul dintre participanții la sondaj ar putea defini pe ansamblu, opinia majoritară a celor 672 de participanți la barometrul realizat în perioada 25 octombrie – 1 noiembrie, care a urmărit să afle percepția mediului de afaceri în privința managementului securității informațiilor și a pregătirii angajaților pentru noua realitate a muncii de acasă.
Citește și: BestJobs: Scădere de 23% în trimestrul trei pentru joburile de management
Potrivit datelor studiului, realizat la nivel național, 67% dintre respondenți au declarat că pandemia de COVID 19 a determinat firmele pe care le conduc sau la care lucrează să adopte munca de acasă, o decizie pe care 87% o consideră drept o măsură pozitivă în contextul pericolului de infectare cu noul coronavirus.
Munca de acasă a venit cu avantaje dar și cu dezavantaje pentru firmele românești, mai ales pentru cele în care, înainte de pandemie, utilizarea emailului, a sistemelor de videoconferință și altor platforme cloud reprezentau o necunoscută.
Cele mai multe provocări le-a reprezentat absența interacțiunii sociale (cu colegii), menționată de 58% dintre respondenți, absența unui mediu de lucru optim (spațiu insuficient, conectivitate internet de slabă calitate, alte probleme logistice), susținută de 41%, și volumul mai mare de muncă, amintit de 32% dintre aceștia.
