Articol de: Florentin Banu, om de afaceri
Cu cât o persoană îşi cristalizează mai bine personalitatea, devine mai sigură pe ea, are o inteligenţă intrapersonală mai bună, cu atât îi este mai uşor să vorbească în public despre propriile greşeli. A recunoaşte gafele proprii este o dovadă de maturitate şi de înţelepciune. Bineînţeles că depinde foarte mult şi dacă nu există anumite interese obiective ale persoanei respective, de care trebuie să ţină cont când îşi recunoaşte public greşelile. De exemplu, politicienii nu pot să îşi recunoască public greşelile pentru că ar da apă la moară adversarilor şi presei. În cazul lor, după părerea mea, recunoaşterea greşelii este o greşeală.
Cred că doar cei siguri pe ei şi care nu depind de cei din jurul lor în mod deosebit pot să îşi permită să îşi recunoască greşelile în public. După părerea mea, teama de eşec este una dintre cele mai bune stări de prevenire a eşecului. Cui nu-i este frică de eşec are toate şansele să îl întâlnească. Aş compara lipsa fricii de eşec cu prostia, cu bucuria nebunului sau cu o stare de inconştienţă. Teama de eşec vine din raţiune, iar de rațiune trebuie să dea dovadă fiecare om care îşi propune ceva riscant, cum ar fi propria afacere. Având în vedere penuria de personal bun de la ora actuală, apar situaţii când managerii se „prostituează” în faţa greşelilor angajaţilor.
Mulţi angajaţi slabi sunt cotaţi în România ca fiind buni pentru că nu există foarte mulţi oameni buni cu adevărat. Există o toleranţă forţată pentru că mulţi manageri sau angajatori nu au încotro şi trebuie să „înghită” greşelile angajaţilor dacă nu vor să rămână singuri sau să aibă parte de alţii şi mai slabi. Greşeala este omniprezentă în economia din România şi face parte din societatea noastră, care are un nivel din ce în ce mai scăzut de pregătire profesională și de cultură generală. Şi în compania mea se practică un grad foarte mare de toleranţă. Mai mult nu comentez. Îmi asum acest lucru şi încerc să duc compania mai departe, în ciuda acestui fapt.
În România, eşecul într-un proiect este mai degrabă ascuns, considerat ruşinos, din prostie, din lipsă de cultură economică, din cauza caracterului negativ, din cauză că, din păcate, poporul nostru este caracterizat corect de versurile cântecului „ce bine îmi pare că ai luat ţeapă!”. În cariera mea, am făcut nenumărate greşeli, şi mici, şi mari. Pot scrie o carte doar despre ele. Şi acum fac. Dacă ştie să îşi evalueze greşelile, să le facă o analiză, să îşi explice cum a ajuns să le facă, să fie în stare să înveţe din ele şi să nu le mai repete, indiferent la ce nivel de succes sau de realizare se află, orice om îşi poate permite să-şi recunoască erorile făcute în viaţă.
Despre greșeală cu:
