Articol de: Elena Ciubotaru, psiholog
„Venirea toamnei poate avea influenţă asupra unor aspecte care ţin de fiziologia corpului nostru, dar, în mod direct, nu cred că vremea poate influenţa productivitatea angajaţilor”, spune psihologul Elena Ciubotaru, director de HR şi Comunicare la Banca Comercială Carpatica. Dat fiind faptul că vremea s-a stricat și avem în față câteva luni reci de iarnă, am cerut părerea unui specialist despre influența schimbărilor meteorologice asupra productivității.
Este cunoscut faptul că anumiţi parametri fiziologici sunt influenţaţi de către vreme (nivelul vitaminei D scade toamna şi iarna, când ziua este mai scurtă etc.) şi pot să apară anumite deficienţe la persoanele care au o vulnerabilitate în acest sens. Dar chiar şi aşa, aceste persoane își pot induce anumite comportamente prin care să restabilească echilibrul dorit, mai spune Ciubotaru.
Tristeţea nu este o emoţie care apare automat, ci doar în urma prelucrării cognitive a unui stimul. Dacă simt oboseala, ca urmare a nivelului scăzut de vitamina D şi calciu în organism, pot să mă gândesc că ceva e în neregulă cu mine, să dezvolt tot felul de scenarii negative, unele – chiar catastrofale – şi astfel, să ajung să simt anxietate şi depresie. Dacă, însă, mă gândesc că oboseala poate fi urmarea unei perioade în care am depus un efort mai mare sau a scăderii unui parametru fiziologic şi mă duc la medic, îmi fac analizele, îmi iau medicaţia corespunzătoare şi starea de bine se restabileşte, nu ajung la anxietate sau depresie.
„Deci, doar venirea toamnei nu cred că poate fi legată direct de anumite stări negative sau de scăderea productivităţii angajaţilor. Doar dacă intervine o prelucrare cognitivă dezadaptativă în legătură cu anumiţi stimuli, angajaţii pot trăi emoţii negative. Mai mult decât atât, toţi oamenii au gânduri pozitive şi negative, pe parcursul unei zile. Diferenţa între cei optimişti şi cei pesimişti este dată de faptul că, în cazul optimiştilor, numărul gândurilor pozitive depăşeşte numărul gândurilor negative, balanţa înclinând astfel spre partea pozitivă, în timp ce în cazul pesimiştilor balanţa este înclinată spre gândurile negative, care sunt mai numeroase decât cele pozitive”, consideră Elena Ciubotariu.
Potrivit ei, un alt aspect important este cel al acţiunii sau inacţiunii ca urmare a gândurilor pe care le avem. Doar gândul în sine nu aduce lucruri pozitive sau negative în viaţa noastră (dacă ar fi atât de simplu, ne-am gândi non-stop că vom câştiga un milion de lei la Loto şi vom câştiga). Important este ceea ce facem, cum acţionîm în funcţie de ceea ce gândim sau simţim.
Dacă avem gânduri pozitive, de obicei, acţionăm în sensul realizării lucrurilor pe care ni le dorim. Dacă avem gânduri negative, suntem tentați să evităm acţiunea pentru a nu se întâmpla ceva rău. Dacă mă gândesc că şeful meu are ceva cu mine sau nu mă place, voi evita să interacţionez cu el, ceea ce va putea fi interpretat ca lipsă de iniţiativă, de interes. Drept urmare, şeful meu s-ar putea chiar să se raporteze mai puţin pozitiv la mine decât ar fi făcut-o dacă aş fi discutat şi aş fi încercat să îi arăt că îmi pasă şi îmi doresc să rezolv problemele apărute la serviciu.
Un alt exemplu, care nu are legătură cu productivitatea, dar este relevant, este de la o fetiță care avea câteva kilograme în plus faţă de standardul social. Ea postase o poză pe facebook, scriind: „Aş vrea să fiu frumoasă”. Modul în care interpretăm o situaţie (se vedea urâtă) şi modul în care acţionăm (postare negativă pe Facebook) va influenţa starea pe care o avem. Dacă, de exemplu, evaluarea cognitivă a modului în care arăţi nu este una pozitivă, dar decizi că vei face sport și vei ţine un regim alimentar, rezultatul va fi bun şi starea se va îmbunătăţi, spre deosebire de situaţia în care continui să mănânci nesănătos, stai şi îţi plângi de milă şi te expui pe Facebook.
Deci, e important și ceea ce gândim şi ceea ce facem. În funcţie de asta, rezultatele vor fi pozitive sau negative, indiferent dacă e toamnă sau nu, spune psihologul.
Deşi nu exclude posibilitatea apariţiei depresiilor, îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia vremea este un factor cu impact redus, prin comparaţie cu factorii predispozanţi, declanşatori şi cei de menţinere care trebuie să se întâlnească pentru a se ajunge la o depresie.
