Articol de: Stela Andrei, Senior Manager, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România
Una dintre modificările aduse de Ordonanța de Urgență nr. 3/6 ianuarie 2017 și publicată în Monitorul Oficial nr.16 din 6 ianuarie 2017 elimină plafonul la CAS (contribuția la pensie) și abrogă prevederea de plafonare a CASS-ul (contribuția la sănătate) care trebuia să se aplice din 1 ianuarie 2017. Aceste măsuri îi vizează pe angajații cu un salariu brut lunar de peste 5 salarii medii pe economie (adică, potrivit reglementărilor actuale, un salariu brut ce depășește 14.305 RON).
Această modificare controversată și deja destul de mult dezbătută este aplicabilă la veniturile salariale obținute începând cu luna februarie 2017. Mulți angajați și angajatori și-au făcut deja calculele cu privire la impactul fiscal al acestor modificări, iar, din informațiile pe care le avem noi, rezultatele nu arată deloc încurajator, spune Stela Andrei, Senior Manager, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România.
Totuşi, o parte dintre românii care vor fi afectați de eliminarea plafonului, de altfel, ar putea să-i schimbe cursul într-o direcție mai avantajoasă pentru ei. Astfel, ma refer, de exemplu, la acei angajați români care sunt detașați să muncească în străinătate şi care vor fi afectați de aceste modificări.
Detașații români, care muncesc în străinătate pentru o perioadă limitată de timp (în mod normal până în 5 ani), rămân în majoritatea cazurilor asigurați în sistemul de asigurări sociale din România, deci continuă să contribuie în acest sistem chiar dacă muncesc într-o altă țară. Acest lucru le este permis de Regulamentul european și de acordurile din domeniul asigurărilor sociale. Regula generală este, însă, că ar trebui să plătească contribuţii sociale in ţara în care muncesc.
Am luat ca exemplu câteva țări unde sunt detașați români și am ajuns la concluzia că avem cel mai mare nivel de contribuție într-un sistem public de pensii. Iată câteva exemple de cote integrale de contribuție la pensie (angajat plus angajator) din alte țări europene: Germania -18,7%, Austria – 22,8%, Polonia – 19,52%. De reținut că aceste state prevăd și plafoane pentru contribuțiile plătite, în funcție de nivelul veniturilor, plafoane tocmai eliminate în România de ordonanța mai sus menționată.
Prin comparație, contribuția integrală la pensie în România este de 26,2% din venitul salarial brut lunar (pentru condiții normale de muncă). În ceea ce privește beneficiul ulterior, pensia de care ar beneficia este de departe mai mică față de cea pe care ar primi-o într-un alt stat.
