În urmă cu doi ani, Harvard Business Review a publicat un articol care susţinea că firmele trebuie să își dezvolte propria politică comercială externă pentru a gestiona influenţa incertitudinilor geopolitice ale secolului XXI asupra business-ului. De atunci incertitudinile s-au înmulţit. Statele Unite au introdus o serie de taxe vamale la produsele importate din China, iar expresii precum “război comercial” sunt din ce în ce mai folosite. Toate formele de atacuri cibernetice se intensifică. Tensiunile dintre Rusia și Occident au crescut. Impactul Brexitului asupra Uniunii Europene rămâne incert. Politica externă a statelor este pusă în aplicare prin acţiuni complexe cu presiuni în zona de business, diplomaţia și business-ul influenţându-se reciproc din ce în ce mai mult. Firmele mici și mijlocii nu mai știu cum să se integreze în noile lanţuri de business generate de corporaţii și caută noi modalităţi pentru a crea relaţii sustenabile.
Cum poate fi diplomaţia aplicată în afaceri – prin intermediul Programului Business Diplomacy, și cum se diferenţiază aceasta de alte abordări pentru gestionarea riscului geopolitic în Afaceri? În acest prim articol ne axăm pe scurt pe importanţa a două aspecte centrale ale gestionării incertitudinilor în business-ul secolului XXI: integrarea managementului riscului geopolitic în strategia de afaceri a companiei și construirea relaţiilor de business pe termen lung în condiţii de incertitudine.
Alte abordări ale gestionării riscurilor geopolitice, cum ar fi: lobby-ul, afacerile publice sau responsabilitatea corporatistă și socială (CSR), nu încadrează riscul geopolitic printre factorii de bază care pot afecta grav activitatea unei companii, ci se bazează pe managementul companiei să menţină business-ul în parametri odată ce au fost agreate proiecţiile financiare anuale (bugetul). Acest gen de abordare nu mai este funcţional în prezent. În contextul actual, riscul geopolitic este la fel de important pentru performanţa unei companii precum condiţiile de piaţă și cele comerciale. Într-adevăr, acesta le influenţează adesea. O bancă spaniolă care a luat decizia de a investi în Turcia pe motive de piaţă, fără a lua în calcul analiza de risc geopolitic, a regretat ulterior această decizie. Analiza și gestionarea riscului geopolitic ar trebui să se afle în prezent, în centrul procesului de luare a deciziilor strategice ale companiei, mai ales atunci când este vorba de business internaţional.
În ultimii ani, anumite modele bazate pe pragmatism și mecanisme de piaţă agresive au determinat managerii să pună accent din ce în ce mai puternic pe concurenţă și pe beneficiile financiare pe termen scurt, acestea fiind prezentate acţionarilor ca puncte tari și motive de a investi în continuare în astfel de modele economice. În căutarea reducerii costurilor, furnizorii sunt schimbaţi frecvent, iar clienţii vechi sunt neglijaţi în căutarea de noi pieţe și modele economice sofisticate. Dar în condiţii imprevizibile de piaţă, acest lucru poate crește riscul afacerii. În cazul în care deciziile trebuie luate în condiţii de incertitudine, având informaţii incomplete sau chiar false, crearea unui sistem – mai specific diplomaţilor decât oamenilor de afaceri, de construire a relaţiilor pe termen lung cu furnizorii, forţa de muncă, guvernele și clienţii, va spori rezistenţa și capacitatea companiei de a gestiona surprizele neplăcute.
Citește și ”Vrei să-i repari, te rog!”
