Articol de: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente
Într-un context optimist al mediului de business, există semnale care par un „deja vu” economic.
Recent, Institutul Naţional de Statistică a anunţat o creştere a PIB-ului cu 5,7% în primul trimestru al acestui an. Această valoare a luat prin surprindere analiştii şi a stârnit tot spectrul de comentarii, de la cele suspicios-negative la cele entuziast-pozitive. Cum s-a ajuns la acest rezultat? Dar mai ales, care sunt perspectivele pentru economia României, în perioada următoare?
Cu o performanţă economică remarcabilă, România şi-a accelerat şi mai mult creşterea în 2016. PIB-ul a depăşit orice aşteptare şi a crescut cu 4,8%. Dacă mediul de business local este relativ precaut, cel internaţional se raportează la România ca la una dintre cele mai atractive pieţe din Europa şi chiar de la nivel global.
Această creştere economică importantă a calificat România în planurile de extindere ale companiilor internaţionale drept una dintre economiile nucleu ale Europei Centrale, alături de Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. În acest moment, România este pe podiumul pieţelor de interes pentru dezvoltarea strategică a afacerilor în următorii trei ani, după Rusia şi Polonia, şi depăşeşte Turcia.
Ca să ne facem o imagine mai clară, vă propun să ne uităm la cifre, dar nu oricum, ci ţinând cont de trasabilitatea lor şi de direcţia spre care acestea arată. Adaug faptul că unele dintre valorile prezentate aici sunt finale şi confirmate, altele sunt abia publicate, iar validitatea lor urmează să o aflăm în trimestrele viitoare. Aşadar…
Moneda naţională
În 2016, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune, depreciindu-se cu doar 1% faţă de dolar şi euro. Chiar dacă în 19 mai 2017 a atins minimumul istoric al ultimilor patru ani şi jumătate la nivelul de 4,57 lei/euro, cursul mediu aşteptat pentru acest an este de 4,47 lei/euro şi 4,23 lei/dolar. Este foarte posibil ca această depreciere a leului să fie rezultatul contextual al încasărilor mici la buget din primul trimestru, al împrumuturilor externe care susţin creşterile salariale anunţate şi al politicilor fiscale relaxate.
