Articol de: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente
Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, se profilează discuțiile despre bugetul pentru anul 2020. Străbate în spațiul public acuzația unei neprofesioniste gestionări a banului public, deficite peste așteptări, creșteri sub estimări, nesustenabilitatea unor măsuri.
Moneda națională se prăbușește sub impactul raportării unui foarte probabil deficit de 4%. Campania electorală orientează atenția electoratului spre ceea ce trebuie să știe și nu spre ceea ce e important să afle.
„Politichia” strică economia
În anii electorali mai ales, economia devine teren de luptă pentru combatanți. Rețeta este următoarea: se culeg cu atenție indicatori economici și se amestecă cu promisiuni sau acuzații ”după gust”. Se omogenizează pe ecrane și social media cu mult zel. Se coace timp de șase săptămâni, se servește fierbinte ideologic și se percepe bacșiș electoral rapid măsurat în procentele din sondaje.
Practica fast-food-ului discursului economic a devenit norma campaniei. Nu mai avem timp de dezbateri serioase. De fapt, nu mai avem timp de dezbateri deloc. Dacă am dezbate, ținând cont că România ocupă locul 123 la nivel mondial în ceea ce privește educația financiară, cine ar înțelege?
Black Friday, tot anul
În timp ce tot mai multe companii din România își reduc investițiile de la un trimestru la altul, consumatorii se bucură de Black Friday. Companiile au înțeles de doi ani încoace că operează într-o piață tot mai nesustenabilă, fapt confirmat și de rezultatele studiului Valoria, Evoluția afacerilor în România.
În timp ce companiile au raportat creșteri ale veniturilor și profitului, investițiile sunt la un nivel mai scăzut. Chiar dacă nici una dintre companii nu are globul de cristal din care să afle că o criză începe ”marți săptămâna viitoare”, mecanismele de management al riscului s-au activat în față amenințărilor venite dinspre mediul politic și legislativ.
Puse să aleagă între câteva procente de creștere din prelungirea creșterii economice și perspectiva unui recul considerabil din cauza unei decizii tardive, companiile din România au ales o medie operațională care să le influențeze pe amândouă. Au scăzut marjele de profit sub potențial și au adoptat un mai atent management al lichidităților și datoriilor. Cu alte cuvinte, au devenit mai precaute la perspectiva foarte probabilă a unei inversări de tendință.
Te-ar putea interesa și: 6 pași pentru o strategie puternică de content marketing