Munca temporară este o modalitate de creștere a locurilor de muncă și de reducere a șomajului. Este declarația făcută de Cristian Pârvan, Secretarul General al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, în cadrul conferinței organizate, marți, de Asociația Română a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT) pe tema „Munca temporară – beneficii pentru angajați și angajatori”.
Cristian Pârvan a explicat de ce este nevoie de o încurajare a dezvoltării sectorului de muncă temporară în România. Secretarul General este de părere că, odată cu declanșarea crizei economice, în 2008, mediul de afaceri deja nu mai este unul stabil.
Societatea de azi este una cu „foarte multe posibilități, dar cu zero certitudini”, a subliniat Cristian Pârvan în cadrul evenimentului.
Chiar dacă munca temporară poate contribui la reducerea somajului (în luna ianuarie, în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, erau 730.000 de ș0meri), companiile nu apelează la o astfel de variantă. Drept urmare, în țara noastră, cei care lucrează prin intermediul agențiilor de muncă temporară, în raport cu cifra generală a celor care sunt activi pe piața muncii, este de doar 1.3%, potrivit informațiilor furnizate de Camelia Slivneanu, directorul de resurse umane al agenţiei de turism Aerotravel și reprezentant ARAMT, prezentă și ea la eveniment.
Ca rată de penetrare, la nivel european, potrivit studiilor efectuate de CIETT (Confederația Internațională a Agențiilor de Muncă), munca temporară reprezintă în România un procent de doar 0.2%, în comparație cu Germania, care este un exemplu de bună practică (cu rata de 2.2%).
Camelia Slivneanu a precizat, în cadrul conferinței, că în România există o posibilă barieră culturală care face ca ideea de muncă temporară să nu fie privită tocmai cu ochi buni de către companii.
„Noi venim cu mentalitatea de a avea un post de muncă până la pensie”, a spus Camelia Slivneanu. Ea a precizat, totodată, că la nivel european, mentalitatea este alta. Accentul cade pe ideea de a munci temporar, pe proiecte.
Citește și Studiu SAP: 47% dintre directorii de HR vor să adopte strategii pentru sprijinirea noilor angajați
De aceea, este nevoie de dialog social pentru a putea depăși astfel de bariere culturale, a completat reprezentanta ARAMT.
Annemarie Muntz, director al Grupului pentru Afaceri Publice în cadrul Randstad Holding, membră a Ciett, consideră că munca temporară are o rată mică de penetrare la nivelul țării noastre și din cauza unor restricții de muncă nejustificate, care în mare parte au legătură cu legislația aplicată în cazul celor ce caută să lucreze prin intermediul agențiilor de muncă temporară.
Ca sfat pentru țara noastră, Annemarie Muntz consideră că un prim pas pentru a încuraja dezvoltarea sectorului de muncă temporară ar fi stabilirea unei strategii care să se concentreze pe stabilirea unor reguli mult mai bune, pe schimbarea percepției asupra ideii de muncă temporară, pe educație, dar și pe realizarea mai multor studii în domeniu care să dovedească importanța agențiilor de muncă temporară.
Bettina Schaller, reprezentantă a Grupului pentru Afaceri Publice din cadrul Adecco Group, este de părere că toată lumea ar trebui să înțeleagă beneficiile pe care munca temporară le aduce. Dincolo de reducerea șomajului, munca temporară asigură protecția angajaților întrucât ei încheie, prin intermediul agențiilor de muncă temporară, contracte bine reglementate și răspunde unei nevoi de actualitate a societățiii noastre: flexibilitatea.