Limitarea plăţilor în numerar: cele mai afectate sectoare de business

Din 9 mai,  tranzacţiile în numerar vor fi limitate la un plafon de 50.000 de lei pe zi între persoane fizice şi de 10.000 de lei pe zi între persoanele fizice şi juridice. Potrivit analiştilor KeysFin, decizia va aduce un control mai bun al finanţelor publice şi, mai ales, un câştig în plus pentru mediul bancar.

Legea nr. 70/2015 este o lovitură puternică pentru cei care lucrează în prezent cu sume mari în numerar, susțin analiștii KeysFin, întrucât ținta autorităţilor este stimularea plăţilor prin conturi, ce pot fi urmărite de organele fiscale şi impozitate.

Citește și Din 9 mai, plățile și încasările în numerar vor fi limitate

”Este o măsură menită să reducă evaziunea dar care, pe de altă parte, limitează circulaţia banilor într-o economie imatură. Nu este exclus ca, în loc să stimuleze activitatea economică, aceasta să influenţeze în mod negativ apetitul pentru investiţii în zona gri a economiei, una semnificativă”, au explicat experţii.

Metoda legislativă, avantaj sau dezavantaj 

În funcție de domeniul în care activați, măsura legislativă poate avea consecințe negative sau pozitive. Potrivit analizei, se pare că afacerile din retail, intermedieri financiare, imobiliare şi auto vor fi cele mai afectate de limitarea plăților în numerar.

Pe de altă parte, noua lege va oferi o ”gură de oxigen” băncilor.

„Va oferi, implicit, sistemului bancar o nouă pârghie de câştig, pentru că bancherii vor putea comisiona un volum mai mare de tranzacţii”, se mai arată în studiu.

Cardul de companie va lua avânt

Experţii de la KeysFin au afirmat, totodată, că măsura limitării tranzacţiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firmă, metodă prin care firmele şi angajaţii pot face plăţi electronice. Majoritatea băncilor deţin astfel de instrumente, iar accesul la plăţile prin card se va extinde semnificativ o dată cu această măsură.

Citește și 7 posibilităţi de consolidare a fluxului de numerar

”Plăţile cu cardul vor simplifica activitatea zilnică a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate şi vor impulsiona reducerea blocajului financiar”, au mai spus economiştii de la KeysFin.

Experiența altor țări

Experienţa altor ţări arată că efectele acestei măsuri legislative ar trebuie să fie, pe ansamblu, pozitive.

”În Italia, de exemplu, limitarea plăţilor în numerar este aplicată încă din 2011, la 1.000 de euro. Şi acolo s-a discutat puternic despre pericolul îngrădirii libertăţii economice, controlului tot mai puternic al statului şi al băncilor, însă, pe ansamblu, efectele măsurii au fost pozitive”, au notat analiştii.

În Spania, o măsură similară a intrat în vigoare în octombrie 2012, limita maximă fiind de 2.500 de euro, iar efectele s-au simţit imediat, asta într-o economie în care evaziunea era estimată la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din produsul intern brut.

”Poate cel mai relevant exemplu îl constituie ţările nordice, în special Norvegia, acolo unde doar 5% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi, iar până în 2020 vor fi eliminate complet”, au explicat experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

(Foto: Images Money/www.flickr.com

  •  
  •  
  •  
  •  
  •