Pierderile financiare (datorii care depășesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătățirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel național: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).
Impactul insolvențelor în economie, în 2011 – 2015
Totuși, nivelul foarte ridicat al insolvențelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia națională și în mediul de afaceri, acestea din urmă putând fi evaluate din mai multe puncte de vedere:
Plafonarea creșterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potențial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracție au fost reducerea investițiilor străine directe și absorbția modestă a fondurilor europene (elemente esențiale pentru finanțarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivității și sporului negativ în evoluția forței de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatței calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvență în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.
Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.
Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potențial, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adăugate egal cu cel înregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indică o creștere cu aproximativ 75% a nivelului potențial al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simulând o creștere a productivității medii în rândul companiilor care au intrat în insolvență în perioada analizată, ajustând în același timp numărul acestora la un nivel acceptabil (media înregistrată îîn ECE);
Reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor fiscale alimentate de contribuțiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 avea 451.956 de salariați, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condițiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desființate. Mai mult, având în vedere că firmele românești care își întrerup activitatea au o durată medie de viață de 11 ani și sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înființate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariați care și-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenței angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul șomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre acești salariați s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă. Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii și de contribuțiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 indică un impact negativ în veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei;
