De astăzi, mamele și femeile însărcinate pot beneficia de măsuri de protecție socială la locul de muncă, în bază legii. Tot ce trebuie să facă salariatele este să își informeze angajatorul și să aducă, de la medicul de familie, un document care să ateste viitorul sau noul statut de mamă.
Regulile referitoare la protecția maternității la locurile de muncă sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003. Măsurile de protecție socială sunt destinate, conform ordonanței, tuturor femeilor însărcinate și mamelor (lăuze sau care alăptează) care lucrează la un angajator. În același timp, protecția este acordată indiferent că este vorba de salariate cu cetățenie română sau a altui stat.
Citește și: Concediul de maternitate plătit integral: Metoda care poate duce la economisirea a miliarde de dolari
Salariatele gravide și cele care au născut trebuie să meargă la medicul de familie pentru a obține un document care să le ateste starea. Totodată, acestea trebuie să informeze în scris angajatorul cu privire la situația lor. În caz contrar, angajatorul este exonerat de obligațiile impuse de lege (deși nu de toate), față de salariatele în cauză.
Condițiile și programul de muncă, schimbate fără a afecta salariul
Angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea, precum și să nu le constrângă să facă o muncă dăunătoare sănătății, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut. Prin urmare, aceștia sunt obligați să evalueze riscurile de la locurile de muncă și să informeze salariatele cu privire la rezultate și drepturile pe care le au.
Conform prevederilor aplicabile de mâine, într-o astfel de situație vor trebui modificate temporar condițiile și/sau programul de muncă. În acest sens, angajatorii vor ține cont de recomandările medicului de medicina muncii/familie și vor menține veniturile salariatelor la același nivel.
Dacă acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine întemeiate, salariata trebuie să fie repartizată pe un alt post. De asemenea, ținându-se cont de recomandarea medicului și cu păstrarea salariului. În fine, dacă nici variantă repartizării pe un alt post nu este posibilă, salariatele pot să ceară intrarea în concediul de risc maternal, conform avocatnet.ro.
Persoanele aflate în concediul de risc maternal au dreptul și la o indemnizație
Pe durată concediului de risc maternal, salariatele trebuie să primească și o indemnizație lunară. Această este suportată integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor șase luni.
Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile și este acordat, după caz, în întregime sau fracționat. Prin modificările aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevăzut că acesta nu se va acordă în același timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporară de muncă, cel pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă sau cel pentru maternitate).
Citește și: Președintele PowerToFly: Am comis infracțiuni la adresa angajatelor care aveau copii
Posibilitatea de a cere intrarea în concediul de risc maternal intervine când salariata nu poate fi repartizată pe un alt post și se face după cum urmează:
– înainte de data solicitării concediului de maternitate (angajatele gravide);
– după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de mâine, concediul postnatal va fi înlocuit în prevederi de concediul de lăuzie), dacă nu este solicitat concediul și indemnizația pentru creșterea copilului (angajatele care au născut recent și care alăptează).
Concediul de risc maternal este acordat în bază unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, dacă salariata s-a dus la consultațiile pre și postnatale.
Pauze de odihnă, alăptare și program de lucru redus
Dacă gravidele și mamele lucrează stând în picioare sau pe scaun, acestea trebuie să beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face mișcare. De asemenea, mamele care alăptează trebuie să primească două pauze de alăptare a câte o oră până când copilul împlinește un an. Însă la cerere pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic.
Citește și: COO Facebook, despre femeile aflate la conducere
Dacă din motive de sănătate angajatele nu pot să îndeplinească întreg programul de lucru, acestea sunt îndreptățite la o reducere de un sfert din durată normală de muncă. Măsură este luată în bază recomandării medicului și cu păstrarea salariului la același nivel.
Concedierea este permisă doar în anumite situații
Angajatorilor le este interzis să concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legătură directă cu starea acestora. Totodată, nu poate fi dispusă încetarea raporturilor de muncă/serviciu dacă salariatele sunt în concediu de risc maternal, de maternitate, pentru creșterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav.
Totuși, excepție fac situațiile în care concedierea intervine din cauza reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista excepțiilor va figura, de asemenea, și dizolvarea angajatorului.
(Foto: commons.wikimedia.org)
