Eșecul în stabilirea unei culturi de raportare a comportamentului lipsit de etică
În ciuda faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenți au cunoștință de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre respondenți sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% dintre aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.
Respondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).
Nadia Păun, Manager Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune:
“Rezultatele studiului indică faptul că, în situaţiile în care anagajații manifestă îngrijorare cu privire la diverse abateri, aceştia ezită sau nu cunosc modalitatea în care pot să le raporteze. Chiar şi în situaţiile în care regulamentele prevăd posibilitatea de raportare a corupţiei (whistleblowing), acestea nu par să fie implementate corespunzător, iar nivelul de informare în rândul anagajaţilor este scăzut în ceea ce priveşte canalele de raportare.
Pentru a răspunde acestor provocări, este imperativ că societăţile să aibă o abordare holistică în privinţa cerinţelor de conformitate, să depăşească cerinţele minime de conformitate, să dezvolte programe de motivare a angajaţilor, astfel încât aceştia să aibă un comportament adecvat, să identifice şi să abordeze problemele generate de diferenţele existente între generaţii.
De asemenea, companiile ar trebui să încurajeze angajaţii să raporteze eventualele fraude şi fapte de corupţie prin implementarea unor măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele care intenționează să facă asemenea raportări.”
Monitorizarea adecvată a datelor angajaților din poziții cheie, în vederea prevenirii amenințărilor din interior
Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre respondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private. Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, respondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).
