Ce îi motivează pe angajați? Recunoașterea, recompensa, competiția sunt factori care influențează nivelul de determinare al unei persoane în a deveni mai bun, a depune mai mult efort și de a se menține concentrat asupra unui scop.
Gamification, un termen împrumutat, după cum îi spune și numele, din industria jocurilor, este un mix al celor trei factori pe care abia ce i-am menționat. Această convergență a tehnologiei și a productivității este punctul de întâlnire dintre mecanicile unui joc și contextul de business.
Teoretic, mai departe de joacă decât la muncă nu ai putea să fii. Dar, în multe companii lipsa engagementului, a atracției dintre angajați și job, lipsește cu desăvârșire. Iar dacă angajații nu sunt motivați să dea ce-i mai bun, atunci afacerea va avea de pierdut. Aici intervine conceptul de gamification.
Psihologia conceptului – de ce funcționează:
Gabe Zichermann, autor al cărții Gamification by Design, conceptul este compus din 75% psihologie și 25% tehnologie. Practic, ceea ce face această unealtă este să deslușească exact care sunt comportamentele care guvernează deciziile pe care le facem zi de zi și să construiască un sistem de lucru care monitorizează modul în care angajații își îndeplinesc responsabilitățile, încurajând competiția și oferind recompense și recunoaștere în cunoștință de cauză. Din perspectiva angajatorului, scopul construirii unui sistem de lucru pe baza conceptului de gamification este să încurajeze manifestarea comportamentului dorit de la angajați. Dar comportamentele sunt foarte dificil de modificat.
Potrivit profesorului B.J. Fogg, specialist în psihologie experimentală de la Stanford, există trei elemente necesare pentru a putea produce o schimbare comportamentală – motivație, capacitate și declanșator. iar aceste trei elemente trebuie să se manifeste simultan.
Introducerea mecanicilor întâlnite în jocuri în spațiul de lucru ar putea fi o tactică excelentă pentru a spori productivitatea și pentru a menține echipele în ritm alert. Principiile de gaming funcționează tocmai pentru că:
- dau motivația necesară îndeplinirii unei acțiuni (posibilitatea de a câștiga ceva, recunoaștere sau recompensă)
- oferă posibilitatea angajatului de a îndeplini un task mai ușor împărțindu-l pe task-uri mai mici (scopuri intermediare)
- oferă un mediu propice pentru a stârni sentimentul de ocmpetiție, implicit dorința de a atinge obicetivele mai repede și mai eficient.
Următoarele statistici demonstrează că introducerea mecanicilor de joc în spațiul de lucru este un instrument demn de luat în seamă.
70% dintre eforturile de schimbare din companii eșuează din cauza lipsei de motivație și de empatie a angajaților față de business. În același timp, schimbarea nu este ceva opțional. Progresul tehnologic, piețele fluide, totul impune la un moment sau altul o modificare a strategiei unei companii, dar aceasta nu poate avea loc decât daă resursa umană este dispusă să o implementeze și să și-o asume. Companiile au nevoie să creeze un sistem de stimuli și să se folosească de tehnicile designerilor de jocuri pentru a-și menține oamenii angrenați în taskurile de zi cu zi.
În 2015, 40% dintre companii se folosesc de tactici împrumutate din jocuri pentru a crea un mediu intern de lucru competitiv, iar procentul este în creștere. Din ce în ce mai multe instrumente de project management și sisteme de lucru sunt construite de la început pe structuri de acest tip, iar piața lor este în plină dezvoltare.
Unele voci din industria tech consideră că aceste practici vor depăși barierele businessului și vor fi implementate și în educație și sănătate.