Studiul încadrează tendințele în patru teritorii de schimbări majore în România:
Ne luptăm pentru a ramâne umani – tendință validată de către 60% dintre români
Acest lucru înseamnă că ne pasă mai mult, am devenit mai empatici și simțim nevoia să oferim ajutor. De aceea, ne implicăm mai mult și suntem solidari pentru o societate mai bună: ne conectăm cu ceilalți, ieșim în stradă să protestăm sau strângem donații pentru scopuri caritabile.
Dorința pentru o lume mai bună merge și mai departe: 66% dintre români confirmă nevoia de a înfrumuseța locul în care trăiesc, fiind din ce în ce mai preocupați de latura estetică a tot ce îi înconjoară, de la casă, mâncare și chiar până la propriul corp.
Comunitatea are o voce mai importantă ca oricând – tendință validată de către 45% dintre români
Românii au descoperit ce înseamnă o comunitate și în ce constă puterea ei. 6 din 10 români recunosc dorința de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume. Pe Facebook sau în stradă, oamenii au învățat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalți și să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel își pot schimba viața în bine. Românii și-au dat seama că și cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză.
Nu ne mai este rușine că suntem români
41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii. Potrivit declarațiilor acestora, nu le mai este rușine că sunt români și consideră că identitatea națională a câștigat reputație și devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală și cumpără produse românești doar din acest motiv.
Rolurile tradiționale au fost redefinite – tendință confirmată de către 59% dintre oameni
Românii au început să abandoneze cutumele și să pună preț pe alegerile personale: nu mai trăiesc după standarde tradiționale, ci așa cum își doresc ei. Se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii și aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi, de exemplu ca freelanceri.
O puternică tendință, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinerește indiferent de vârstă sau situația socială. Astfel, tot mai mulți vârstnici își prelungesc viața activă, angajându-se chiar și la 70 de ani, intră pe internet și au conturi de facebook, fac sport și pleacă în vacanțe.
De asemenea, generațiile fac schimb de lecții – trend validat de 62% dintre români. Tinerii își învață bunicii să folosească tehnologia, iar aceștia, la rândul lor, îi ajută să afle ce înseamnă valoarea și profunzimea.
Cât privește relațiile între sexe, rolurile femeilor și ale bărbaților se redefinesc, tendință confirmată de 56% dintre români. Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activități care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbații își iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei.
Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulți oameni care investesc în auto-îmbunătățire. Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să învețe japoneză din proprie inițiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate și a rămâne importanți pentru cei din jur.
Ne dorim să încetinim ritmul – cea mai puternică tendință, confirmată de către 65% dintre români
Românii au început să fie deranjați de presiunea de a alerga inutil. Ei vor să recupereze pacea sufletească, să câștige mai mult timp pentru ei înșiși, renunțând la lucrurile care îi sufocă sau care nu le sunt strict necesare. Oamenii caută un echilibru interior și din ce în ce mai mulți sunt gata să renunțe chiar și la salarii mai mari, doar pentru a-l obține.
Ca urmare, limitarea consumului de tehnologie pentru a câștiga timp de calitate este o importantă tendință ce decurge din această nevoie, și care e confirmată de 71% dintre români.
Un alt trend validat de 56% dintre români este limitarea la zona de confort: oamenii planifică mai mult, caută atent cele mai bune oferte de pe piață și fac economii, considerând că stabilitatea financiară este mai importantă decât progresul financiar. Românii au început să opteze pentru locuri de muncă mai sigure, ce le garantează un salariu care le acoperă nevoile de bază, dar le oferă în schimb mai puțin stres.
