Inovația şi „cultura datelor”
Jucătorii noi de pe această piaţă au creat ecosisteme care uşurează sarcina consumatorilor de a descoperi, alege şi consuma media şi cultură. Ei au afectat deja semnificativ modele de afaceri şi de stabilire a prețurilor în zona de muzică şi publishing.
Dispunând, în cele mai multe cazuri, de experiență în domeniul tehnologiei, astfel de companii urmăresc din primele stadii de dezvoltare să se extindă la nivel internaţional pentru a atinge o dimensiune critică, investesc masiv în tehnologie și în analiza sistematică a datelor.
În 2013, de exemplu, Netflix dedica în jur de 379 milioane USD pe an (9% din vânzări) cercetării şi dezvoltării, angajând în medie 300 de oameni pentru întreţinerea şi dezvoltarea motorului propriu de recomandări, cu costuri de 150 milioane USD anual. La 30 septembrie 2015, costurile cu cercetarea-dezvoltarea alocate de Netflix crescuseră la 172 milioane USD per trimestru.
„Companiile din industriile culturale și creative se confruntă cu presiunea de a inova constant pentru a rămâne competitive. Un pas important pe care trebuie să-l facă este să înceteze să gândească doar tehnic, în termeni de platforme, și să se concentreze pe conținut relevant, pe care să-l livreze integrat pe toate platformele. În același timp și cu aceeași prioritate trebuie să investească în talente şi în dezvoltarea de abilităţi noi, să dezvolte strategii care să încurajeze inovarea, să permită relaţii directe cu companii de tip start-up, indivizi şi universităţi, pentru a beneficia de pe urma ideilor acestora,” spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY România.
Paradoxul digital
Deşi digitalizarea reprezintă motorul consumului de media şi cultură, unele CCI manifestă o rezistenţă acerbă la digitalizare, aşa cum este cazul cărţilor: în anul 2015, tiparul a reprezentat 80% din totalul vânzărilor globale de cărţi, iar procentul este şi mai mare în ţările în curs de dezvoltare.
Apetitul pentru evenimente şi locaţii fizice s-a accentuat. Industria muzicală este din nou împinsă de la spate de evenimente live, iar veniturile din concerte live depăşesc acum vânzările de muzică înregistrată în unele regiuni.
Distribuţia digitală este însă un instrument de promovare a evenimentelor live. Folosirea datelor culturale despre consumatori (comportament cultural şi recomandări sociale) pentru a-i alerta pe aceştia în privinţa evenimentelor live şi pentru a le vinde bilete permite industriei creative să combine modelele de afaceri pentru a obține creştere.
[1] Publicitate, arhitectură, carte, gaming, muzică, film, presă scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale.
