Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.
Conformitate solidă, creştere solidă?
Extinderea pe noi pieţe este esenţială pentru cele mai multe companii, însă, astfel de extinderi generează riscuri noi şi mai puţin cunoscute. Conform studiului, companiile eşuează adesea în încercările de a lua măsurile adecvate pentru a răspunde şi a reduce expunerea la riscuri:
- Una din cinci companii nu consideră terţii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-corupţie.
- Una din trei companii nu evaluează riscurile de corupţie specifice industriei sau ţării înainte de a efectua investiţii.
- Doar jumătate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiză a datelor de criminalitate cibernetică (forensic data analytics) pentru identificarea şi combaterea riscurilor.
„Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deține sau controlează în final o organizație. Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Inovaţia este esențială pentru a răspunde riscurilor emergente
Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menționează ca barieră loialitatea faţă de companie.
Citeşte şi Angajații români consideră că 4 din 10 companii mari sunt corupte
David Stulb spune: „Constatăm în mod clar că unii angajaţi, dintr-o varietate mare de motive, sunt pregătiţi să utilizeze incorect – sau să permită altor indivizi din afara firmei accesul la – datele confidenţiale ale companiei în care lucrează. Echilibrul dintre confidenţialitatea datelor şi securitatea acestora generează complicaţii suplimentare. Gestionarea ameninţărilor cibernetice din interiorul companiei ar trebui să reprezinte o prioritate de top pentru managementul şi consiliile de administraţie ale companiilor. Cu toate astea, 59% dintre directorii financiari consideră criminalitatea cibernetică un risc scăzut pentru companiile lor – o percepție care necesită o abordare solidă.”
